Cred că este un moment bun să vă reamintesc că am trecut recent printr-o criză economică. Tocmai ce ne aflăm pe panta ascendentă a revenirii, după ce am petrecut vreo trei ani în prăpastia contracţiei economice şi eu îndrăznesc să vă aduc aminte de acele vremuri, demult uitate. Ca urmare a acestei „unice” crize, care a zdruncinat umanitatea din temelii, aidoma celor din 2001, ’97, ’90, ’87, ’80 şi ’73, o serie de economişti, în sfârşit, s-au săturat să dea vina pe bancherii cei lacomi şi pe noi toţi cei lacomi, cu creditele noastre luate cu buletinul şi caută soluţii, astfel încât să nu mai fim nevoiţi vreodată să rostim cuvântul „criză”.
Cruciada acestora a început, din păcate, cu desfiinţarea verbală a modelelor financiare. Modelele, fiind mult prea matematizate s-au îndepărtat, după părerea lor, de la substanţa economică. Astfel, fiind dificil de înţeles, sunt şi uşor de criticat. Totuşi, ceea ce nu se înţelege clar este faptul că modelele economice, aidoma celor din fizică, nu oferă o înţelegere a realităţii obiective a unui sistem ci reprezintă cea mai potrivită modalitate de a interpreta realitatea, aşa cum este percepută de noi. Cu alte cuvinte, modelele matematice economice oferă cea mai bună imagine asupra complexului mediu economic, fără a pretinde că sunt perfecte. Pe măsură ce înţelegem mai bine sistemul, modelele se vor putea îmbunătăţi sau vor deveni învechite şi altceva le va lua locul. Deocamdată, avem nevoie de ele. Cu toate acestea, s-a ajuns ca piaţa de capital, alături de modelele matematice ce o menţin în viaţă, să fie comparată cu un „Terminator” – maşinărie creată de om, scăpată de sub control şi creatoare de crize economice. Într-adevăr, sistemul financiar a devenit atât de complex, încât nu mai poate fi înţeles strict pe baza observaţiilor. Dar, dacă nu mai poate fi cuprins de mintea unui singur om, nu înseamnă că este inerent rău. Din păcate, unii economişti nu s-au lepădat de rădăcinile primitive care îi îndeamnă să lovească cu un băţ obiectele necunoscute.
În esenţă, „Terminatorul” a fost creat cu un scop şi îşi va duce la capăt misiunea fără să conteze mijloacele. Bursa a fost creată să finanţeze companiile. Este o chestiune de responsabilitate a utilizatorului sistemului, iar, dacă firmele îl folosesc pentru a tăia păduri tropicale, pentru a finanţa afaceri cu imobiliare sau pentru vindecarea cancerului, e problema lor, responsabilitatea lor. Piaţa de capital îşi va face datoria.
Înainte să cadă capete şi să dăm vina pe vinovaţii fără vină, hai să recunoaştem ciclicitatea economiei, deoarece cu modele, fără modele, cu bursă, fără bursă, CRIZA „will be back”.
BOGDAN CERNAT este doctor în relații economice internaționale, cercetător în managementul afacerilor, profesor-asociat la ASE – București și, desigur, absolvent de CARABELLA…
Citește și
Episodul al unsprezecelea din ROMANUL FOILETON al profesorului Ionuț CRISTACHE, A DOUA FAȚĂ…
AMERICA LA NOI ACASĂ, cu Dana NEACȘU, despre un concurs de ortografie la New York…
Mihaela MARIN, în CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, se îndoiește, deci cugetă…
În CULTURA ONLINE, profesorul Daniel TACHE stă de vorbă cu o fostă elevă din Carabella de altădată…
În CULTURA URBANĂ, filosoful Pompiliu ALEXANDRU este categoric, noi pe Gigi nu-l mai vrem…
Din CALGARY ÎN DIRECT, o gingașă declarație de dragoste pentru fiul lor, David TECUCEANU…
Și două GÂNDURI, în LONDRA LA PAS, de la prietenul nostru Cristian Gabriel GROMAN…