trecea prin noi
cuțitul nemuririi
(ieri)
călătoream călătorii
ne inventam trasee
să ajungem
unu-ntr-altul
(cealaltăieri)
când dormi
fumul țigării
devine galben
și-atunci te privesc
greu
mi-e dor de tot ce nu știu
despre tine
aș vrea să ai gesturi sărate
și pline de miez lucitor
carnea ta intră-n pereți
atât de adânc
că îi sparge
când nu mai visezi
desenezi umbre pe pernă
perdelele șoptesc iarnă
(uluitorul efemer)
de cât de departe îmi e
de primul cuvînt știu
ce nu știu este de ce
all is old is now new
(ca trenul)
o să te- învăț să uiți
că poate fi iubirea mută
dinspre ferestre întuneric
dinspre-ntuneric zarvă multă
o să îți scriu pe o ferigă
cu litere de-o șchioapă ochii
apoi voi învăța că totul
stă-ascuns în umbra unei rochii
și-o insulă pustie va fi să ne salveze
mai tăinuiți ca nemurirea
vom crește aripi căzătoare
și ne vom cufunda în marea recea
(robinsonadă)
Puiu JIPA este actor la Teatrul „Tony Bulandra”, regizor, poet și dramaturg, târgoviștean de strada Liniștei și republican de Ploiești…