pe undeva
dimineața se rătăcise în tine
și ne era atît de frig
că desenam mari focuri
cu arsele chibrituri
din iernile trecute
(aminteală)
tu cărui zeu te-nchini
pe perna mea neprihănită
ofrandă ce aduci
cui îi dai mită
că somnul tău
e piesă de muzeu
în mintea mea tocită
de-ablații și ambrozii
cămașa mea îți intră-n trup
și se urnesc din nou irozii
să mi te vîre iar în stup
curînd va ninge amărui
infernul ‘l am golgote sui
(în lipsa-mi)
îmi era dor de tine
atît de dor încît mă durea
mă durea atît de mult încît
îmi plăcea
și îmi plăcea atît de mult
încît nu te mai căutam
mă mai sunai tu din cînd în cînd
dar vorbeam din ce in ce mai puțin
închideam repede
de teamă să nu pierd senzația aia acută
că fără dorul meu
tu nu ai mai exista
(iubito tu devii imaginară)
Puiu JIPA este actor la Teatrul „Tony Bulandra”, regizor, poet și dramaturg, târgoviștean de strada Liniștei și republican de Ploiești…
Facebook
WhatsApp
TikTok
