Who doesn’t fantasize about joining Don and Megan in Waikiki? Well, now you can make that dream a virtual reality – with the Mad Men Yourself app. Simply create a new avatar then choose illustrator Dyna Moe’s new Season 6 backdrop which transports you post haste to a tropical beach with Don and Megan drinking a Blue Hawaiian. Don’t forget to share your new avatar on Facebook afterwards. (http://blogs.amctv.com/mad-men/2013/04/mad-men-avatar-update.php)
Cu alte cuvinte, viaţa nu e așa cum am dorit-o, deci hai s-o visăm, hai să ne-o îmbunătățim on line, pe internet printr-o caricatură sau un avatar pe care să-l numim cu numele tău, dar spre deosebire de tine are o viaţă de vis, visul eroului principal din serialul de televiziune, Mad Men, Oameni Nebuni, un serial despre cultura de publicitate de acum o jumătate de secol din America.
Săptămâna trecută vă spuneam cum, economic, în America suntem în anul 1933. Săptămâna aceasta vă împărtăşesc un alt secret. Judecat după popularitatea serialului de mai sus, în sezonul 6, cultural, americanii visează mijlocul secolului trecut. Îşi doresc să aibă secretare-amante, femeile să aibă cel mult funcţii de secretare uşor de amăgit, să fumeze ţigări cu tutun, şi să poată vorbi ceea ce gândesc. Din nefericire, tot ce pot să-şi permită e să viseze. Dar, spre deosebire de majoritatea pământenilor, consumatorul american sau doar cel de limbă engleză pare condiţionat de publicitate, iar mai nou, de publicitate şi exibiţionism mărunt pe Facebook, sub numele “share“ sau răspândit sau împărtăşit cu alţi utilizatori de Facebook. Visul emanat din publicitate…
Eu nu am apucat să văd refacerea naţiunii române sub spectrul publicităţii, dar sunt sigură că e greu să refuzi să-ţi satisfaci nevoi pe care nici nu ştiai că le ai, pâna să vezi publicitatea pe oriunde ne-am afla, cu un televizor cu cablu. Edward Bernays, rudă apropiată cu Sigmund Freud, a făcut marea descoperire cu publicitatea apare sub formă de anunţuri despre ce mai e nou pe piaţă sau ce poate să uşureze munca sau rutina zilnică şi care maschează simple oferte de vânzare. Întotdeauna m-a impresionat publicitatea bine făcută şi uneori chiar am apreciat, cumpărând, ceea ce se prezenta. Din punctul meu de vedere, problema serioasă a publicităţii este aspectul ei parazitar sau derivat. O vezi în timpul altui spectacol, în întreruperi publicitare. Cum nu urmăresc Mad Men, deci ce se vinde în pauzele serialului, eu nu sunt tentată să cumpăr, deşi fac parte din publicul pe care serialul îl are în vedere, persoane între 18 si 49 de ani . Aşa că nu sunt tentată nici de avatar, nici de viaţa virtuală pe care avatarul meu ar putea-o avea, şi nici de aplicaţia, app, care mi-ar satisface nevoia de a fi pe internet cu ceilalti membri ai comunității de oameni care îşi petrec timpul imaginându-se eroii unui serial despre o altă dată nu foarte îndepărtată. Deşi Google lucrează la o formă mai subtilă de publicitate, ce cauţi pe internet îţi apare pe computer tam-nesam, publicitatea rămâne o formă creativă limitată şi uşor de ignorant, dacă aşa doreşti.
Pe săptămâna viitoare, tot pe Internet, dar nevânzând nimic…
DANA NEACȘU este doctor în filosofie, lector în drept la COLUMBIA LAW SCHOOL și profesor adjunct la BARNARD COLLEGE, Columbia University…
Citește și ROMANUL FOILETON- episodul cu numărul patru
Pompiliu ALEXANDRU-CULTURA URBANĂ
Bogdan CERNAT-CULTURA ECONOMICĂ
Radu STATE- CULTURĂ ȘI ISTORIE
Puiu JIPA-AȘA LIPSĂ DE INCULTURĂ
Facebook
WhatsApp
TikTok
