Corneliu (Puiu) Jipa este un mare actor, de peste 22 de ani numele lui este legat de istoria plină de împliniri a Teatrului „Tony Bulandra”, din Târgoviștea noastră. În Bacantele, în Ispitirea Sfântului Anton și în atât de multe alte spectacole, Puiu Jipa a fost genial. Nu am alt cuvânt și nu doar pentru că el este prietenul meu…
Experiența profesională, aici, la Teatrul „Tony Bulandra”, înseamnă: Bătrânul, fata și biblioteca, Evita-Tangou, Trei nunți, Zorba grecul, Petrică și lupul, Crimă și pedeapsă, Livada de vișini, Nunta lui Figaro, Take, Ianke și Cadîr, Hamlet, Vânătoarea sălbatică, Shakespeare.Furtuna.Joc secund, Mofturile lui Nenea Iancu, Peatra din casă, Salonul nr. 6, Romeo și Julieta (actori și marionete), Visul unei nopți de iarnă, Visul lui Fundulea, Zece negri mititei, Nora, Richard al III-lea, Rozmarin sau măghiran, Satierikon, Comedia erorilor, Pac Poc Pic, Romeo și Julieta, Inventatorul iubirii, Frida, Brâncuși: Sărutul, Dublu sau nimic, Nebuni de familie, Cabala bigoților, Cocoșul negru, Școala nevestelor, Deșteptarea primăverii
Visul unei nopți de vară, Pescărușul, Îmblânzirea scorpiei, Bacantele, Ispitirea Sfântului Anton, Macbeth, A douăsprezecea noapte… Și nu sunt sigur că le-am reamintit chiar pe toate…
În Livada de vișini, acum câțiva ani, a fost un Firs uluitor, minunat, la marginea lumii și a scenei inundate de lumină…
În acest mai 2024, Puiu Jipa s-a întors și acolo unde și-a început cariera de actor, la Teatrul de Nord din Satu Mare. A jucat în Livada de vișini, în altă… Livadă de vișini. Cum a fost primit? Ce a făcut acolo? Am simțit nevoia să vă povestesc…
Puiu zice așa: „În toți acești ani, gândul meu a rămas mereu (și) la Teatrul de Nord. Aici am început totul, aici am iubit, am descoperit, am învățat să fiu și să rămân eu însumi. A fost ușor, pentru că am fost permanent învestit cu încredere, încredere pe care nu mi-am pierdut-o niciodată. Datorez enorm Teatrului de Nord și Sătmarului pentru formarea mea ca om, actor, ființă. Acum sunt Firs, un personaj aflat la apusul vieții, singurul care mai păstrează, nealterată, imaginea unei lumi „așa cum trebuie să fie”. Valorile celor din jur se prăbușesc, devin din ce în ce mai estompate, dar Firs (și lumea lui) rămân nealterate(ă). Poate că închei un ciclu, început cu un tânăr prințișor și terminând cu un foarte bătrân… tânăr în suflet. Și sufletul meu a rămas, fiți siguri, în această minunată sală, alături de colegii mei care nu mai sunt, dar și de cei care duc mai departe această fantastică nebunie care se numește TEATRU.”
Să vă mai povestesc și ceea ce spune regizorul noului spectacol, de la Teatrul de Nord din Satu Mare… „Aseară, în timp ce aplauzele s-au stins și cortinele s-au tras la prima noastră reprezentație din „Livada de vișini”(traducere de Raluca Rescu), m-am regăsit învăluită într-o contemplare care se întinde mult dincolo de granițele scenei. Această producție, mai mult decât o prezentare teatrală, a devenit o reflecție personală asupra patriei și durerii fantomă a nostalgiei care mă bântuie de departe. În urmă cu aproape doi ani, m-am mutat în Germania, lăsând în urmă străzile orașelor mele natale din Rusia – locuri în care acum îmi este interzis să mă plimb, unde mersul a devenit periculos. Frica evocată de evenimentele actuale din Rusia a influențat profund interpretarea noastră asupra operei lui Cehov. Alături de Александр Мохов și Мария Лукка am vizualizat „Livada de vișini” nu ca pe o simplă locație, ci ca o fantomă, o inexistență existentă – redată strălucit în umbre pe pereți de Михаил Заиканов. Aceste umbre reprezintă iluzii, oglindind natura evazivă a memoriei și durerea pierderii. Central al spectacolului nostru este personajul Firs, portretizat genial de Puiu Jipa, în jurul căruia povestea piesei se învârte în interpretarea noastră. Am început piesa cu scena morții lui Firs și am încheiat cu „uciderea” metaforică a teatrului pe care l-am meșteșugit. Așa cum Lopakhin taie livada de vișini, din scenariul lui Cehov, noi am „prunat” textul în sine. În actul final, personajele au recurs la cuvinte fragmentate, iar în ultimele clipe, au schimbat sunete lipsite de orice semnificație – o dovadă a modului în care teatrul, ca și viața, cere prezența și se evaporă în absența sa.”
Iar spre sfârșitul confesiunii sale, regizorul mai spune: „Teatrul, în esența sa cea mai profundă, este despre intersecțiile trecătoare ale vieții și artei, memoriei și prezenței. Vă invit alături de noi la un spectacol viitor, pentru a experimenta această intersecție bântuitoare, unde viața imită arta, amintirile pâlpâie ca umbrele, iar fiecare moment este un rămas bun răvășit”.
Iată și datele spectacolului:
LIVADA DE VIȘINI după A. P. Cehov
Traducerea și versiunea scenică: Raluca Rădulescu
Regia: Nikita Betehtin
Scenografia și costumele: MO-LU
Asistență scenografie: Cristian Gătina
Video design: Mihail Zaikanov
Asistență dramaturgie: Codruța Cadar
Distribuția:
Firs – Corneliu Jipa
Ranevskaia Liubov Andreevna – Alina Negrău
Ania – Raluca Mara
Varia – Roxana Fânață
Gaev Leonid Andreevici – Ciprian Vultur
Lopahin Ermolai Alekseevici – Andrei Stan
Trofimov Piotr Sergheevici – Andrei Gîjulete
Simeonov-Pişcik Boris Borisovici – Tibor Székely
Charlotta Ivanovna – Carmen Frățilă
Epihodov Semion Panteleevici – Cristian But
Duniaşa – Anette Marka
Iaşa – Bianco Erdei
Un băiat – Rareș Vălean
Te așteptăm acasă, domnule Puiu Jipa, noua ediție de Babel se apropie, ea nu poate să fie fără tine…