Azi, pe la o oră cam ciudată,
copilul din mine a vrut să se facă mare.
I-am spus o poveste și l-am trimis la culcare.
(‘cerc)
Povestea-i aia care-ntr-un târziu începe
și se sfârșește
mult după ce-adormi.
(…)
Într-o vreme mi-era teamă
să-mi fie frică.
Acum e invers!
(?)
Ea nu privea,
de piatră tăcerea-i era,
ca piatra de rece tăcerea-i era
și nu era,
doar se-ntâmpla…
(am murg)
Se lăsa cortina,
ea se lăsa…
și ea…
( premieră )
Ospătar, o insulă pentru fiecare Femeie
din viața
mea!
(arhipeleag)
Să am grijă să nu
te ating,
doar așa mai putem respira
împreună…
(ramă)
Mâncai vișine
și mă întrebam de ce
nu întoarce nimeni
clepsidra
(ieri)
Ce-o fi în urma
lui nimic?
Uite, tac!
Iar tu….
faci tic!
(în apoi)
Aș vrea să fiu deștept,
da’ prea sunt încă treaz…
(înc’o bere, pliiiz, pils)
Aveam, de demult,
un sărut datorie…
l-am dat…
l-am pierdut…?
(să rut)
Să-mi spui și mie când dormi…
să-ți spun o poveste…
dar numai după ce-adormi…
( am fost o…)
Mă ustură în piept când mă gândesc
că n-am să te mai văd vreodată
și de atâta usturime
simt că îmi crește…
înc’ o… coastă?!
(E -la nave- VA)
PUIU JIPA este actor la Teatrul din Târgoviște, regizor și dramaturg și, cum se vede, poet ploieștean de Târgoviște…
Citeşte şi
1.Episodul al cincisprezecelea din A DOUA FAȚĂ, romanul în foileton al scriitorului Ionuț CRISTACHE…
2.Fața lui Obama, în AMERICA LA NOI ACASĂ, rubrica săptămânală a Danei NEACȘU, din New York…
4.Despre respect (în alt sens) scrie Cătălina CRISTACHE, în PLIMBĂRI BUCUREȘTENE…
5.Înțelepciunea Tibetului în CULTURA URBANĂ, cu profesorul Pompiliu ALEXANDRU…
Facebook
WhatsApp
TikTok
