Nu am absolut nicio idee când rând pe rând s-au adunat,
acoperind crengile mesteacănului meu
făcându-l pe acesta din ce in ce mai greu,
și oricât de mult aș fi-ncercat, pur și simplu nu sunt de alungat.
Și-au făcut casă acolo,
chiar în inima săracului copac
și mișună de colo-colo
mai să îi provoace un stop cardiac.
Să le citesc mișcările e în zadar,
iar liniștea lor e ceva doar temporar,
căci în orice secundă pot începe să se-agite
și încă nu am învățat cum pot să fie-oprite.
Iar eu la umbra mesteacănului stând,
îmi simt pulsul tot crescând
și de frică să nu înceapă o furtună chiar deasupra mea
mi-am pus mâinile la urechi, sperând că o pot alunga.
Dar se aude tare,
dacă-mi cade-n cap?
nu aș fi în stare
să știu ce pot să fac
și par să mă omoare
și nu am niciun leac
iar teama mi-este mare
mă-nțeapă ca un ac
de ce nu mai dispare?
parc-ar dura un veac
tot caut o salvare
oare am cum să scap?
Și brusc, se lasă liniștea peste al meu trup
iar frica a plecat odată cu furtuna ce-a trecut,
dar știu c-o să se-ntoarcă, de tot n-a dispărut,
rămâne întrebarea: “cum pot să scap de stup?”
Sabin RUSU este proaspăt absolvent de ASE, a studiat și la London Metropolitan University și a fost cel mai tânăr colaborator al „Culturii de sâmbătă”, din Gazeta Dâmboviței…
Facebook
WhatsApp
TikTok
