„ieși afară, ieși afară…”
își spuse iepurele adânc ascuns în culcușul său din pământ
„ieși să vezi soarele,
să alergi liber prin păduri,
să simți mirosul florilor ce își deschid petalele de martie,
să pășești pe frunzele arămii de octombrie,
să te pierzi prin cazematele de zăpadă de ianuarie,
să admiri dansul fluturilor de iunie”
își spuse iepurele încercând să iasă din culcușul său adânc
„să întâlnești și alți iepuri
și să zburdați împreună pe câmpurile de floarea-soarelui,
să vă jucați de-a v-ați ascunselea prin mormanele de zăpadă,
să alergați buburuzele ce zboară pe deasupra voastră,
să vă pierdeți și să vă regăsiți prin recoltele de dovleci”
își spuse iepurele încercând să se convingă să iasă din adâncurile culcușului său
„dar ce e de făcut cu lupii nemiloși și-nfometați
și vulpile viclene care abia așteaptă să mă prindă,
ulii care vor să mă ducă până sus și să-mi dea drumul fără ezitare spre pământ
și vânătorii care-așteaptă de când lumea răbdători să tragă?”
se întreba iepurele, adâncindu-se și mai adânc în vizuina sa
„să ies afară, să ies afară?…”
continuă iepurele a se întreba
„ce e, în final, mai important:
a trăi sau doar a exista?”
Sabin RUSU este proaspăt absolvent de ASE, a studiat și la London Metropolitan University și a fost cel mai tânăr colaborator al „Culturii de sâmbătă”, din Gazeta Dâmboviței…