a fost cândva un om
care se considera atât de mare
și îi era și greu să nu o facă
cu atâtea trompete care îi cântau doar ceea ce voia el să audă
o adunătură ieftină de instrumente
care se considerau mai scumpe decât erau
însă toate aceste trompete erau ruginite
iar omul la fel de ruginit ca ele
și corul pe care îl formau
îți putea tăia direct în carnea din timpan
iar omul se îneca zilnic
în pahare pline cu al său ego
și nimeni nu înțelegea cum de mai avea loc în oglindă
de la cât de plin de sine era
căci pe cel din reflecție îl putea minți cât voia
dar era singurul pe care îl mai putea înșela
cum putea să primească iubire
și să ofere înapoi minciuni?
se pare că acest om avea propria limbă
fiind singurul care vorbea acest dialect
și nimeni altcineva nu dorea să i-l învețe
iar el a omorât atâția oameni în mod repetat
fără să folosească măcar vreo armă
însă nu știa că din propriul suflet i se rupe puțin câte puțin
cu fiecare crimă săvârșită
până când el însuși va rămâne gol pe dinăuntru
dar acestui om i s-au oferit și multe șanse
mai multe decât ar fi trebuit
pentru a-și spovedi crimele
și pentru a se vindeca
însă cum i s-ar fi putut oferi ajutor unui om
care nu considera ca are nevoie de vreunul?
acest om a reușit să își facă tatăl mândru
fiind doar cu puțin mai puțin mic decât el
iar asta se pare că îi era de ajuns
pentru a se putea odihni noaptea
însă oare acest om ar mai fi putut dormi vreodată în liniște
dacă i s-ar fi spus că la înmormântarea sa
oamenii nu vor plânge pentru ce a fost
ci pentru ce ar fi putut fi?
Sabin RUSU este proaspăt absolvent de ASE, a studiat și la London Metropolitan University și a fost cel mai tânăr colaborator al „Culturii de sâmbătă”, din Gazeta Dâmboviței…
Facebook
WhatsApp
TikTok
