Băile Herculane, august 1913
E o după-amiază caldă de vară, însă aici, în hotel, e răcoare. Hotelul a fost reconstruit acum câțiva ani și totul e nou, cochet și plăcut. Sunt aici de câteva zile și până acum nu m-am odihnit niciodată după prânz. Cum diminețile mi le petrec la băi, nu îmi rămân decât amiezile ca să respir aerul curat și să observ cum trec orele până la asfințit. Fiecare ceas al zilei are farmecul lui, iar amiaza îmi e cea mai dragă fiindcă totul pare că doarme în jur, iar eu pot să ascult și să văd trecerea timpului. De la fereastra camerei mele privesc strada principală, acum pustie. Seara se animă de doamne elegante plimbându-se la braț cu domni la fel de eleganți, de trăsuri moderne, e un adevărat spectacol. Hotelul Arhiducele Iosef a fost construit din nou din temelii acum șapte ani, după ce a ars într-un incendiu puternic. Se spune că este cea mai spectaculoasă clădire din stațiune, că arhitectul este un austriac cunoscut în întreaga Europă. Confortabil este, cu siguranță, iar prin oblonul pe jumătate ridicat privesc afară. Munții sunt inundați de lumina orbitoare a verii, vântul adie ușor din când în când, iar peste drum, în pavilionul vecin, o perdea flutură la o fereastră. Aștept cu nerăbdare. De două zile, la ora aceasta când totul amuțește în jur, cineva exersează la vioară: Dvorak, Vivaldi, Mozart. Perdeaua flutură în adierea caldă și sunetul viorii se revarsă suav, spre mine. E o vară atât de frumoasă, o zi atât de senină. Mi-aș dori ca timpul să stea în loc acum, pentru că e minunat.
Băile Herculane, august 2013
Iată-mă din nou aici, nimic nu s-a schimbat, din păcate. Pavilionul stă încă în picioare, deși ferestrele nu mai au geamuri, balcoanele stau într-o rână, tencuiala cade de peste tot, pe acoperiș au crescut arbuști. Frescele ornamentele reprezentând țărani și personaje mitologice rezistă încă eroic pe fațada bătută de timp și anotimpuri. Ușa de la intrare e ferecată cu un lacăt mare, proletar și totuși, prin spărturile geamurilor de la parter și prin gaura cheii zăresc intrarea maiestuoasă, cu scara amplă, despărțindu-se în dreapta și în stânga scării principale. E poate cea mai frumoasă clădire din Băile Herculane
Peste drum, la o fereastră a pavilionului 3, și el lăsat părăsirii, o perdea înnegrită de vreme flutură în bătaia vântului. Pădurea e ascunsă de un abur plutitor și mi se pare că aud acordurile unei simfonii cântate de o vioară, de departe, din timp.
Ospătăria cea Mare, construită în 1824, a ars într-un puternic incendiu în anul 1900. Pavilionul 6, Hotel Dacia sau Hotel Arhiducele Iosef, a fost construit în locul acesteia în anul 1906. Proiectul ei a fost realizat de arhitecții Guldo Hoepfner și Györgyi Géza. Clădirea are o structură cu subsol, parter, mezanin și trei etaje, inclusiv mansardă, și la vremea respectivă era dotată cu lift hidraulic. Dacă inițial clădirea se încadra în stilul arhitectural austro-ungar, după refacerea ei sobrietatea și echilibrul inițial sunt înlocuite de elementele extravagante ale arhitecturii vremii: parter înalt, geamuri vaste, extindere pe verticală, cele două turnuri simetrice. Ornamentele pavilionului sunt în stil baroc, tâmplăria este curbată pe alocuri, fațada este completată de balcoane ovale, in stil art nouveau. Este ultima și totodată cea mai impunătoare construcție din Ansamblul de arhitectură balneară ”Piața Hercules”, din Băile Herculane.
Este, în același timp, una din numeroasele monumente istorice din Băile Herculane care se degradează de ani întregi și care, se pare, nu mai înseamnă nimic pentru cei care ar trebui să le restaureze, să le conserve și să le valorifice.
CĂTĂLINA CRISTACHE este absolventă de limbi moderne, la Universitatea București, a terminat un master la SNSPA, dar și CARABELLA târgovișteană și are origini de Băile Herculane…
Citeşte şi
Episodul opt din NERO, BRAC GERMAN, romanul foileton al suplimentului nostru…
PICĂTURA CHINEZEASCĂ cu transparență românească…
STRATEGII DE DEPĂRTARE, cu un prieten nou, domnul Petrică STOICA…
CULTURĂ ȘI ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu STATE…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
Teodor Constantin BÂRSAN și rubrica lui CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI…
LECȚIA DE ZBOR, cu Ioana PIOARU…
O poveste cu marele actor Puiu JIPA, în rubrica lui AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, cu doamna profesoară Mihaela MARIN…
STUDENȚEȘTI, cu domnișoara Alexandra MOCANU…
CULTURA ONLINE, cu doctorul în filologie Daniel TACHE…
CULTURA URBANĂ, cu doctorul în filosofie Pompiliu ALEXANDRU…
Doamna Mariana OPREA STATE și ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI…
JUNIOR DE WORCESTER, adică Mihai Bogdan VLĂDUCĂ…
CULTURA ECONOMICĂ și doctorul în economie Bogdan CERNAT…
AMERICA LA NOI ACASĂ, cu domana Dana NEACȘU, doctor în filosofie…
POEMELE SĂPTĂMÂNII, cu doamna Constanța POPESCU și domnul Vali NIȚU…
EVENIMENT, revine domnul Radu PETRESCU – MUSCEL…
REFLECȚII PEDAGOGICE, cu doamna profesoară Alexandra VLADOVICI BÂRSAN…
Facebook
WhatsApp
TikTok
