O șosea imaculată în mijlocul pustiului, o mașină de modă veche, dar bine întreținută și un miros angelic… Un soare puternic, peisaj extraordinar… vară!
Un zgomot. Pentru prima dată ciudat, apoi din ce în ce mai cunoscut. Exact… Sună ceasul. Visul dispare în negura minții tale și încerci să nu îl pierzi. Nu poți… Alarma sună prea tare. Trebuie să te trezești. Oprești nervos ceasul ăla nenorocit, spui vreo 2, 3, mai multe înjurături și voila! Ești gata să începi o nouă zi. Sau poate nu…
Te dai jos din pat somnoros și tulburat. Obosit… nu mai zic. Ești nervos că nu ai putut să realizezi aseară tot ce ți-ai propus în legătură cu școala, cu materia preferată din cauza unui profesor pretențios și a materiei lui care nu îți va folosi în veci și care nu va aprține vreodată sferei tale de interes.
Încerci să îți manifești această furie, dar nu poti. Oboseala ți-a slăbit corpul. Ești bleg, fără vlagă și extenuat. Îti rezolvi ușor treburile, dar mecanic. Mintea ta e departe. Te tot gândești la visul acela frumos în care totul era așa cum îți imaginai tu. Afurisit vis. A dispărut foarte repede. S-o fi speriat de alarma telefonului?!
E târziu. Te încalți repede și o tulești la școală. Acolo, nimic interesant, în afară de prietenii și de profesorii dragi. Toată lumea e pe capul tău. Ești stresat. Vor să te învețe lucruri inutile, care nu te interesează. Pur și simplu nu îți plac. De ce fac asta? Nimeni nu știe…
Ei bine, cam așa se întămplă acum. Avem un program aiurit și care nu dă roade. În principiu am o părere bună despre școală, nu știu de ce aș avea o părere rea. Ideea este că nu-mi place programul acesta din România. La primele două ore încă ești somnoros, apoi în celelalte ore te dezmorțești puțin câte puțin, iar în ultima oră ochii tăi stau ațintiți numai pe ceas. Vrei să evadezi, să pleci cât mai repede de la școală. Ai o pasiune și îți place foarte mult să te gândești la ea, dar nu poți lipsi de la școală din cauza teancului de hârtii pe care trebuie să-l aduci ca să motivezi absențele pe care le vei lua. Și uite așa pierdem mari talente…
De ce înveți o materie care nu îți place? Înveți doar esențialul și cred că este destul de bine. Fără alte detalii nesuferite… Degeaba stai să înveți la acea materie, dacă nu te interesează pentru că mintea ta o va lua ușor în altă parte. De ce să înveți ceva ce nu înțelegi și nu te atrage?
Ajuns acasă, faci niște amărâte de copiuțe și te bazezi pe ele sau aștepți pe colegul tău de bancă să îți șoptească rezolvarea. Foarte puțini aleg varianta cinstită să nu copieze și să ia un 2 sau un 3 pe merit. Maxim vei toci și peste o zi o să uiți totul. Ce ai rezolvat? Nimic! Ai pierdut timp prețios. Pe lângă asta, o critici pe profa aia nebună și neînțelegătoare și o vei face de rahat pe unde poți. Vei încerca să eviți acea figură care îți dă bătăi de cap și care îți distruge „drumul spre glorie”.
Cum să învățăm totul la fiecare materie? Nu e mai bine să ne axăm și noi pe ceva anume? Fiecare persoană are ceva special, are un talent, o latură care o diferențiază. E destul de logic: fac ce-mi place, rezultă că am o viață mai bună. Te gândești tot timpul la poveștile acelea cu licee din afară, unde înveți doar materiile din domeniul care îți place, școli la care te duci odihnit și cu un zâmbet afurisit de larg pe chipul tău mic și adolescentin. Eh, așa ai chef să înveți.
La școală, în general, este foarte bine. Dacă se fac unele schimbări totul ar fi excelent și școala ar rămâne în inimile tuturor. Școala românească rămâne un subiect delicat. Aici nimic nu dă roade pentru că nu este apreciată adevărata valoare a lucrurilor. Profesorii sunt plătiți prost, iar unii dintre ei parcă nu mai au chef să predea tot ceea ce ei au învățat. Puțin mai multă eleganță în ceea ce privește luarea deciziilor de către capetele noastre din scaune de birou pufoase și călduroase, iar tot acest rahat s-ar epuiza destul de repede. Până atunci încă mai oprim nervoși și supărați alarma aceea afurisită.
ALEXANDRU MARIUS DINCĂ este elev în clasa a XII-a D, de la Colegiul Național „Constantin Carabella”, din Târgoviște…
Citeşte şi
Roman foileton, NERO, BRAC GERMAN, episodul 13 …
LA BORTA RECE, cu domnul Radu PĂRPĂUȚĂ, un răsfăț stilistic de sfârșit de an…
SUBSTITUIRI, cu doamna Dana NEACȘU, un serial excepțional, într-o confesiune tulburătoare…
SOVIANYSME, cu Octavian SOVIANY…
Un mare regizor, Constantin VAENI și rubrica sa ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI…
Desigur, o bogată PICĂTURĂ CHINEZEASCĂ…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
JI-PISME DE SÂMBĂTĂ, poeme altfel, de Puiu JIPA…
CORESPONDENȚE SUBIECTIVE, cu domnișoara Erica OPREA…
POMPIJIPISME și interferențe metaforice…
LONDRA LA PAS, cu Cristian Gabriel GROMAN și dorul lui de casă…
Scriitorul târgoviștean Ioan VIȘTEA, cu RAFTUL CU PROZĂ SCURTĂ…
Marele actor Puiu JIPA și rubrica sa AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI și Teodor Constantin BÂRSAN…
Domnul profesor Petre STOICA și STRATEGII DE DISTANȚARE…
JUNIORI DE CARABELLA, cu domnișoara Daria STEMATE…
Domnișoara Ioana PIOARU și rubrica ei LECȚIA DE ZBOR…
Doamna profesoară Alexandra VLADOVICI BÂRSAN și REFLECȚII PEDAGOGICE…
REFLECȚII MINORE, cu domnul profesor Alexandru IACOB…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, cu doamna profesoară Mihaela MARIN…
Domnișoara Alexandra MOCANU și rubrica ei STUDENȚEȘTI…
Doamna Dana NEACȘU, doctor în filosofie, cu AMERICA LA NOI ACASĂ, direct din New York…
CULTURA ONLINE, rubrica domnului profesor Daniel TACHE, doctor în filologie…
TERAPII ÎNGÂNDURATE, cu scriitorul Ioan VIȘTEA…
CULTURA URBANĂ, cu domnul doctor în filosofie Pompiliu ALEXANDRU…
CULTURĂ ȘI ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu STATE…
Doamna Mariana OPREA STATE și rubrica ei, ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI…
JUNIOR DE WORCESTER, cu Bogdan VLĂDUCĂ…