Probabil că acest articol nu este pentru toată lumea, având în vedere că va conţine cuvinte precum „inflaţie”, „produs intern brut” şi „morcovi”. În orice caz, chiar dacă va avea o tentă economică, îl scriu deoarece simt că este nevoie de lămuriri. În foarte multe cazuri, având în vedere faptul că, în general, atunci când românii se gândesc la inflaţie, se gândesc la răul încarnat în termen economic… Fals. Practic, inflaţia pentru economie este precum apa pentru corp. Este necesară, însă într-o anumită măsură. O inflaţie prea mare sau negativă bineînţeles că poate însemna dezastru naţional. În termeni simpli, rata inflaţiei înseamnă rata cu care creşte preţul la morcovi, cartofi, benzină sau şosete. Produse şi servicii în general… Trăind într-o economie inflaţionistă înseamnă că ultima oară când va aduceţi aminte că s-au ieftinit toate în loc să se scumpească permanent este… păi, niciodată. Şi asta este de bine. Hai să şi explic.
Opusul inflaţiei este numit, previzibil, deflaţie. Asta înseamnă un indice negativ de inflaţie şi înseamnă că se ieftinesc toate serviciile şi produsele. De ce este asta rău pentru economie? Păi să spunem că vitezomanul Gică vrea să-şi ia o maşină. De preferinţă mică şi roşie… Şi eu îi spun lui Gică faptul că maşina pe care vrea să o cumpere va fi mai ieftină săptămâna viitoare. Credeţi că o mai cumpără azi? Nu. Aşteaptă. Şi dacă în următoarea săptămână va fi şi mai ieftină, va mai aştepta, şi tot aşa mai departe. În acest fel, consumatorii ţării, cei care menţin PIB-ul sus prin cheltuieli, nu mai consumă ci ţin banii pentru mai târziu. Şi asta are un efect cum are o piatră aruncată într-o baltă ce creează unde de şoc în toate sectoarele economiei şi trebuie stăpânită cât mai curând. Bun, deflaţia e nasoală, am stabilit. Care este problema cu o rată mare a inflaţiei atunci (Inflaţie Galopantă)?
Chestia asta s-a întâmplat acum foarte mulţi ani, prin anii ’20 în Germania (Republica Weimar). Ca să folosesc un alt exemplu, te duceai într-o cafenea, plăteai să zicem 3 mărci pentru o cafea şi până când o terminai, cafeaua costa 5 mărci. Bine, şi salariile la rândul lor creşteau în ritm aproximativ similar, însă realizaţi ce haos ar fi dacă s-ar întâmpla asta.
Bun, am zis şi de inflaţie, şi de PIB, şi de morcovi, mai rămâne să vorbesc despre recesiune şi ce se întâmplă pentru a vă plictisi total. Totuşi, atâta timp cât oamenii rămân cu ceva din articolul acesta, e ok, eu sunt mulţumit. Folosind o formulă pe care nu ştiu dacă are rost să o citez aici, s-a dovedit clar încă din timpul Marii Depresiuni din anii ’30 ( nu, nu era un grup organizat de sinucigaşi, depresie economică, precum a fost criza noastră din 2009 ) că modul prin care un guvern poate ieşi din depresiune este prin cheltuieli. Cu cheltuieli inteligente în sectoare necesare (atenţie România), guvernul, cheltuind, creşte PIB-ul şi astfel o ţară părăseşte recesiunea economică. E advevărat, în România zici că nu se mai termină odată. Până şi în Anglia care a ieşit din recesiune în 2010, creşterea este atât de înceată încât abia se simte (cel mai lent drum către boom economic avut vreodată). Cam aşa cu piaţa asta, trăim cum putem dar asta nu înseamnă că trebuie să fim şi ignoranţi.
Oricum, mă întorc la ale mele, vă las cu bine şi baftă cu economia.
MIHAI BOGDAN VLĂDUCĂ este student la Universitatea din WORCESTER, absolvent 2013 de CARABELLA și viitor specialist în afaceri…
Citeşte şi
ROMAN FOILETON – Ionuț CRISTACHE; NERO, BRAC GERMAN, episodul 16…
LECȚIA DE ZBOR – Ioana PIOARU; Astăzi îmi permit să fiu sentimentală…
CULTURA URBANĂ – Pompiliu ALEXANDRU ; Nobila meserie…
CULTURA ONLINE – Daniel TACHE; Unde este Țugurlan?…
REFLECȚII MINORE – Alexandru IACOB; Zâmbete și… zâmbete…
CONEXIUNI – Ștefan POPESCU; Fragmentarium…
COSMOSUL DIN NOI – Ioan N. RADU; Oamenii de ieri ai Târgoviștei…
STRATEGII DE DISTANȚARE – Petre STOICA; Poveste de iarnă…
CULTURĂ ȘI ISTORIE – Radu STATE; Târgoviște, 1938…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI – Mariana OPREA STATE; Dor și timp…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – Constantin VAENI; Un film…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI – Teodor Constantin BÂRSAN; Felinarele din Piața Metus…
REFLECȚII PEDAGOGICE – Alexandra VLADOVICI BÂRSAN; În cursa timpului…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ – Puiu JIPA; Despre ce este vorba…
TERAPII ÎNGÂNDURATE – Ioan VIȘTEA; Pe urmele japonezilor…
LA BORTA RECE – Radu PĂRPĂUȚĂ ; O samă de măscări…
SUBSTITURI, confesiuni americane, episodul 4 – Dana NEACȘU…
JI-PISME DE SÂMBĂTĂ – Puiu JIPA; Zece altfel de poeme…
MELANCOLII – Constanța POPESCU…
RAFTUL CU PROZĂ SCURTĂ – Ioan VIȘTEA; Mica sirenă…
JUNIORI DE CARABELLA – Daria STEMATE; O cafea amară…
JUNIORI DE CARABELLA – Marius Alexandru DINCĂ ; Dor și vis…
CORESPONDENȚE SUBIECTIVE – Erica OPREA ; Așteptare…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE – Miahela MARIN; Teama de a fi român…
SOVIANYSME – Octavian SOVYANI; Am fost un copil reușit?( 2 )