În occident, ideea de caritate, sau “charity” precum o numesc englezii, este una ce face parte din viaţa de zi cu zi, şi nu este absolut deloc privită în mod ciudat. Bine, asta nu e doar din cauză că englezii fac în general cam de 7 ori mai mult decât ai noştri (cifră nu scoasă din capul meu, salariul minim pe economie aici este de 1193 euro/an pentru cei de peste 21 de ani, pe când în România este de 177 euro/an) dar în principal din cauză că aici, noţiunea de “charity” este una înrădăcinată acum multă vreme din simpla nevoie de a-ţi ajutora aproapele şi din cauză că britanicii au realizat că statul nu le poate face chiar pe toate (un lucru pe care ţara noastră încă nu îl poate înţelege).
Astfel, pe meleagurile străine saxone, există aproximativ 160.000 de astfel de organizaţii. 160.000! Dacă întreb acum câte organizaţii de genul ăsta ştie un român, nu sunt sigur că poate menţiona o a doua în afară de Crucea Roşie. Ce înseamnă asta pentru economie? Înseamnă că statul se poate concentra pe ce e al statului iar societatea pe membrii săi. Dacă vă spun câţi bani s-au strâns din acţiuni caritabile în UK în 2013, nu vă va veni să credeţi. Vorbesc de o cifră de în jur de 60.959 miliarde de lire. 61 de miliarde. Doar în 2013. Ştiţi care este bugetul României din 2013? Păi, aproximativ 42 de miliarde de lire. Nu credeţi că asta dă mult de gândit?
Aici, în şcoli, se promovează donaţiile, de exemplu, la mine la facultate, unul din marile examene constă în lucrul cu o organizaţie caritabilă şi strângerea de câţi mai mulţi bani până în luna mai. Şi nu vorbesc, “pe hârtie”. Treaba se face pe bune şi în realitate, şi toţi banii strânşi se duc către organizaţie. Astfel, elevii învaţă principii de business, caritatea primeşte donaţii, şi toată lumea e fericită.
Mi s-a mai zis de către străini că noi, românii care am ajuns aici, ar trebui ca după cursuri să ne întoarcem şi să ne unim cu tineretul românesc şi împreună să tragem România din “groapa” în care se află la momentul actual. Se spune că atunci când eşti tânăr eşti şi idealist. Şi totuşi, cu tot idealismul de care dispun, chestia asta mi se pare imposibilă. Cum poţi scoate o ţară din groapă atunci când cei care o conduc se asigură zi de zi că este bine ancorată înăuntru, şi încearcă poate să o şi cimenteze acolo. Adică, bineînţeles, cum ştim cu toţii, este mereu mai ieftin să cumperi ceva stricat şi cum altfel ar putea ei să vândă România străinilor mai bine dacă nu o vand ca defectă.
Vreţi să vă spun ce se zicea de economia României dinainte de 2000? Era poreclită “Tigrul”. Ştiţi de ce? Deoarece a avut o creştere economică foarte rapidă. Alte economii care au primit astfel de nume au fost cele ale Koreei de Sud, Singapore, Hong Kong, Taiwan sau Dubai. Toate aceste ţări s-au dezvoltat economic foarte repede, la fel cum a făcut şi România post-decembristă. Nu ştiu ce s-a întâmplat, eram prea mic să fiu martor “Crizei economice din 2000”. Tot ce ştiu este că a lovit România drept în moalele capului şi nici 13 ani mai târziu nu ne-am revenit.
Hai că v-am plictisit cu atâta vorbă despre bani şi viitor. Fie el şi parţial sumbru. Va salut!
MIHAI BOGDAN VLĂDUCĂ este student la Universitatea din WORCESTER, absolvent 2013 de CARABELLA și viitor specialist în afaceri…
Citeşte şi
NERO, BRAC GERMAN, episodul unsprezece…
STRATEGII DE DISTANȚARE, cu domnul profesor Petre STOICA…
JUNIOR DE CARABELLA, cu Daria STEMATE…
Când s-o făcut… poama, LA BORTA RECE cu Radu PĂRPĂUȚĂ…
Doamna profesoară Mihaela MARIN și rubrica sa CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI și doamna Mariana OPREA STATE…
Pompiliu ALEXANDRU , doctor în filosofie și rubrica lui CULTURA URBANĂ…
Teodor Constantin BÂRSAN și CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI…
SOVIANYSME cu… Octavian SOVIANY…
Domnul Puiu JIPA și rubrica sa AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
CULTURĂ ȘI ISTORIE, cu Radu STATE și nu prea…
PLIMBĂRI BUCUREȘTENE, cu fosta târgovișteancă din Drumul Taberei, Cătălina CRISTACHE…
Facebook
WhatsApp
TikTok
