Valul de reacții care au apărut de la Roșia Montană încoace, cu mesajele manifestanților care au început să înăsprească tonul, trecând de la „vrem respect” la „Lunetist, caut de lucru” și „Să dea Domnul Sfânt sa nu vrem sânge în loc de pământ”, arată într-un fel că, de pe fundul prăpastiei, națiunea mai are un sâmbure de viață și va șterge, poate, întreaga clasă politică, aducând în prim plan cu adevărat niște politicieni autentici, care să aibă ceva extrem de puțin din aceștia de carton de astăzi. De fapt cred cu ardoare că de la academician până la ultimul văcar din munți, toți au înțeles că este nevoie de o reacție de aruncare la gunoi a tipului de acțiune politică actual. În principal, acesta se bazează doar pe un singur principiu: îndepărtarea unui adversar. Este principiul hienei. Acțiunea politică din ultimii douăzeci si ceva de ani se bazează doar pe a mânca acest cadavru numit România. Cu cât politicienii văd că este cu adevărat mort orice spirit civic, orice act de justiție, cu atât se înfruptă mai tare din leș. Cum se mișcă un deget, ca un reflex necondiționat al cadavrului sau al muribundului, aceștia fug și privesc de la doi metri, așteptând să se potolească aceste mici reacții. Așadar această acțiune politică se rezumă doar la a îndepărta orice adversar din preajma hranei și a avea grijă ca această hrană să nu îi provoace vreo spaimă inutilă.
Tipul doi de acțiune politică care pare să se formeze este unul cu mult mai sănătos și mai apropiat de teoria politică clasică. Un politician nu se mai preocupă de ce ar putea să facă un advresar, să își canalizeze toată energia doar în a aduce voturi și a înjura mai cu spor adversarul. De fapt, se elimină orice formă de adversitate. Singura preocupare este aceea a acțiunii îndreptate înspre creația unor condiții optime pentru cât mai mulți indivizi. Lupta nu mai este cu un adversar, ci este doar o luptă cu sine; sau mai bine spus, să construiască ceva care va vorbi de la sine pentru susținerea sa. A face o școală, un spital, un sistem educativ sau de sănătate cu adevărat viabile, construcții publice, renaștere culturală etc., acestea sunt vizările directe ale viitorului om politic pentru a reuși. Vorba, oricât de ticluită ar fi, pare că s-a epuizat în toate formele discursului până acum. Promisiunile sunt goale și toți văd asta, scandalurile sunt goale, vorbele dulci, la fel, amenințările provoacă scârbă, îndemnurile la a fi civilizați dar în realitate fiind doar sclavi nu mai țin… Mi-ar plăcea ca politicianul acestui tip de acțiune să tacă și să facă. Iar obiectul sau fapta produă să vorbească în locul său.
Nici mie nu îmi vine să cred că vorbesc despre acestă utopie. Dar, deh, parcă un pic de visare nu strică în marea aceasta de real extrem de absurd!
POMPILIU ALEXANDRU este lector universitar la Universitatea VALAHIA, doctor în filosofie, artist fotograf și, mai ales, absolvent de CARABELLA…
Citeşte şi
Episodul opt din NERO, BRAC GERMAN, romanul foileton al suplimentului nostru…
2.PICĂTURA CHINEZEASCĂ cu transparență românească…
STRATEGII DE DEPĂRTARE, cu un prieten nou, domnul Petrică STOICA…
CULTURĂ ȘI ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu STATE…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
Teodor Constantin BÂRSAN și rubrica lui CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI…
Cătălina CRISTACHE și PLIMBĂRI BUCUREȘTENE în deplasare, la Băile Herculane…
LECȚIA DE ZBOR, cu Ioana PIOARU…
O poveste cu marele actor Puiu JIPA, în rubrica lui AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, cu doamna profesoară Mihaela MARIN…
STUDENȚEȘTI, cu domnișoara Alexandra MOCANU…
CULTURA ONLINE, cu doctorul în filologie Daniel TACHE…
Doamna Mariana OPREA STATE și ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI…
JUNIOR DE WORCESTER, adică Mihai Bogdan VLĂDUCĂ…
CULTURA ECONOMICĂ și doctorul în economie Bogdan CERNAT…
AMERICA LA NOI ACASĂ, cu domana Dana NEACȘU, doctor în filosofie…
POEMELE SĂPTĂMÂNII, cu doamna Constanța POPESCU și domnul Vali NIȚU…
EVENIMENT, revine domnul Radu PETRESCU – MUSCEL…
REFLECȚII PEDAGOGICE, cu doamna profesoară Alexandra VLADOVICI BÂRSAN…
Facebook
WhatsApp
TikTok
