Cu toţii am auzit despre felul în care multe dintre licitaţiile de azi sunt “aranjate”, prin oferirea de către “destinatar”, a preţului cel mai mic, pentru ca, după câştigarea acesteia, preţul să crească în mod considerabil, dar şi despre înţelegeri între participanţii la aşa-zisele licitaţii “trucate”.
Când a apărut la noi prima lege în domeniu şi cum era ea aplicată la nivel local?
Legea referitoare la licitaţii din 1872, anul promulgării de către regale Carol I era una foarte strictă.
La 1887 Primăria din Târgovişte organiza pe baza ei, o licitaţie publică, în vederea construirii unei şcoli urbane cu două săli de clasă.
Caietul de sarcini realizat de Serviciul Tehnic al oraşului avea clauze ferme: erau precizate în termeni clari, atât locul de unde urma a fi adus nisipul necesar construcţiei, anume “de pe râul Ialomiţa”, cât şi tipul de ciment (“Ursu Albastru”) preferat. Urmau indicaţii exacte privind compoziţia betonului, a zidăriei şi a tencuielii.
Una dintre condiţiile stipulate în document se referea la faptul că, sub nici un pretext, antreprenorul nu mai avea voie să facă vreun adaos la proiectul iniţial, după aprobarea planului şi a devizului lucrării.
Participanţilor la licitaţie li se cerea să depună certificate care să ateste faptul că au mai executat lucrări asemănătoare, precum şi o garanţie de 5% din valoarea construcţiei.
Plata urma să fie efectuată eşalonat de beneficiar, după fiecare lucrare efectuată, însă doar după verificările inginerului oraşului. Termenul de execuţie era stabilit la 6 luni, iar garanţia- la un an.
Fără a lăsa la latitudinea participanţilor stabilirea unui preţ aproximativ al lucrărilor ce urmau a fi executate, inginerul oraşului întocmea totodată şi o listă detaliată a preţului fiecărei operaţiuni în parte. Nu era lăsat deoparte nici un detaliu, de vreme ce era luat în calcul, inclusiv costul unei zile de muncă, pentru diferiţi meseriaşi (un zidar, de pildă era plătit la acea vreme, cu 4 lei pe zi). În calcularea metrului cub de beton, al cărui preţ ajungea la 15 lei erau incluşi chiar şi cei 1,40 lei, care reprezentau beneficiul de 10% al antreprenorului(!).
RADU STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Citeşte şi
Episodul șase din NERO, BRAC GERMAN, romanul foileton al scriitorului Ionuț CRISTACHE…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI, cu marele regizor Constantin VAENI…
EVENIMENTE ÎN AȘTEPTARE, cartea de poeme a marelui actor Puiu JIPA…
REVENIRI, un interviu excepțional cu târgovișteanul Ștefan POPESCU…
INTERFERENȚE, adică pompijipisme…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI, cu doamna Mariana OPREA STATE…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI, cu Teodor Constantin BÂRSAN…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, cu doamna profesoară Mihaela MARIN…
Puiu JIPA și AȘAO LIPSĂ DE INCULTURĂ, rubrică de fiecare sâmbătă…
Pompiliu ALEXANDRU, doctor în filosofie și CULTURA URBANĂ…
Daniel TACHE, doctor în filologie și CULTURA ONLINE…
JUNIOR DE WORCESTER, cu Bogdan Mihai VLĂDUCĂ, din Anglia mohorâtă…