Oamenii stăteau înmărmuriţi şi nu puteau să creadă ce se întâmplă în faţa lor. Din mulţime răsări un bărbat de vârstă mijlocie şi întrebă cu îndrăzneală:
-Ce-i aici, domne, ce se întâmplă?
O femeie din mulţime, mai curajoasă îi răspunse:
-Sunt nişte maladieni, nenorociţii de maladieni vor să bată un om.
-Fir-ar ai dracu să fie de maladieni, nu mai scăpăm naibii de ăştia! răspunse el.
-Ne-au terorizat de tot, să ştiţi, interveni un altul. A mai fost aşa ceva tot aici lângă felinarele din Piaţa Metus.
În faţă lor câţiva bărbaţi maladieni înconjuraseră un bătrân şi îşi învârteau bâtele, lanţurile şi bastoanele deasupra sa, gata să îl lovească. Bătrânul era întins pe asfalt, într-o parte şi rânjea la ei cu dispreţ:
-Hai mă loviţi, loviţi-mă fricoşilor.
Bărbatul din mulţime se repezi spre ceata de maladieni. Mai mulţi oameni din mulţime încercară să îl trag înapoi. Unul din maladieni auzind agitaţia din spatele lor se uită spre bărbat.
-Ce-i tăticu? Care-i problema?
-Ce aveţi mă cu săracu om? De ce să daţi în el? îi întreba indignat bărbatul.
-Amice, vezi ca eu nu-s cu tine mă! Ai grijă cum vorbeşti!
Bărbatul înainta şi mai mult către tânărul maladian.
-Da, da’ ce o să faci mă? Ia zi, ce ai cu omu’?
Maladianul care până atunci rânjea lua o bâtă şi o îndrepta spre bărbat:
-Vezi-ţi bă, nene de treabă, că ţi-o iei!
Oamenii din spatele bărbatului înaintară şi ei ameninţător către maladian. Maladianul se dădu înapoi, lasă bâtă jos şi începu să strige:
-Păi, da, că tot cu noi ăştia aveţi ce aveţi! Noi ne vedeam de treabă, de lucrul nostru, aveam o afacere cu nişte domni şi vine ăsta şi se bagă în discuţie, că ce , că noi suntem hoţi, că furăm.
-Sunteţi nişte jigodii, mă! răspunse bătrânul întins la pământ. Numai la furat şi la şmechereală vă stă gându’.
-Uite, uite , vedeţi! Păi da, noi cu rasiştii ăştia nu mai putem domne. L-am tot răbdat zi de zi, da până când! Adică, de ce dom’ne, de ce, începu şi mai tare maladianul L-o făcut mă-sa şef intergalactic?
-Adică tot de noi va luaţi? începură toţi maladieni, avem şi noi copii şi familii acasă, încercăm să trăim respectabil pe planeta asta chiar aşa de greu cum e, şi tot de noi vă luaţi. Şi uite, uite-te la jegosu’ asta, beţiv, nenorocit cum stă aici şi tot lui îi luaţi apărarea.
-Păi…da, dar… încercă bărbatul
-Da ce, domne da ce? Da noi vrem dreptate, răcniră maladienii rdicând bâtele şi armele înspre mulţime. Adică tot de noi vă luaţi, şi voi… v-ar putea face la fel căcăciosu’ ăsta, să vă strice afacerea, munca, familia… tot!
Bărbatul se uită la mulţime, la oamenii ce rămăseseră imobili, la maladieni, smulse o bâtă din mâna unui maladian şi începu să-l lovească pe bătrânul întins la pământ, în coaste, în cap, la picioare.
-Uite mă aici… ia… fir-ai al naibii, că nu mai avem linişte din cauza ăstora ca tine. De ce mă ne-no-ro-ci-tu-le te iei de maladieni? se opri la un moment dat bărbatul, apoi începu iar să îl lovească din nou cu bâta, cu pumnii, cu picioarele.
Maladienii se dădură la o parte, privindu-l pe bătrân cu plăcere, cum trupul său devenea o masă amorfă de vânătăi, umflături, acoperite de sânge.
-Aşa-ţi trebuie, nemernicule! urlă bărbatul, uitându-se mai mult spre maladieni decât spre bătrân.
Aruncă apoi bâta jos şi se întoarse. Tremura din tot corpul, ochii îi erau roşii, iar frica se putea vedea în privirea sa. Sângele se scurgea de pe mâinile sale lăsând o dâră lungă.
-Fir-aţi ai naibii de maladieni, că nu mai avem linişte cu voi! spuse omul încet printre dinţi, mai mult pentru sine şi se pierdu în mulţime.
TEODOR CONSTANTIN BÂRSAN este sociolog, locuiește la Sibiu, e un talentat poet și prozator și are nostalgia Târgoviștei adolescenței sale…
Citeşte şi
ROMAN FOILETON – Ionuț CRISTACHE; NERO, BRAC GERMAN, episodul 16…
LECȚIA DE ZBOR – Ioana PIOARU; Astăzi îmi permit să fiu sentimentală…
CULTURA URBANĂ – Pompiliu ALEXANDRU ; Nobila meserie…
CULTURA ONLINE – Daniel TACHE; Unde este Țugurlan?…
REFLECȚII MINORE – Alexandru IACOB; Zâmbete și… zâmbete…
CONEXIUNI – Ștefan POPESCU; Fragmentarium…
COSMOSUL DIN NOI – Ioan N. RADU; Oamenii de ieri ai Târgoviștei…
STRATEGII DE DISTANȚARE – Petre STOICA; Poveste de iarnă…
CULTURĂ ȘI ISTORIE – Radu STATE; Târgoviște, 1938…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI – Mariana OPREA STATE; Dor și timp…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – Constantin VAENI; Un film…
REFLECȚII PEDAGOGICE – Alexandra VLADOVICI BÂRSAN; În cursa timpului…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ – Puiu JIPA; Despre ce este vorba…
TERAPII ÎNGÂNDURATE – Ioan VIȘTEA; Pe urmele japonezilor…
LA BORTA RECE – Radu PĂRPĂUȚĂ ; O samă de măscări…
SUBSTITURI, confesiuni americane, episodul 4 – Dana NEACȘU…
JI-PISME DE SÂMBĂTĂ – Puiu JIPA; Zece altfel de poeme…
MELANCOLII – Constanța POPESCU…
RAFTUL CU PROZĂ SCURTĂ – Ioan VIȘTEA; Mica sirenă…
JUNIORI DE CARABELLA – Daria STEMATE; O cafea amară…
JUNIORI DE CARABELLA – Marius Alexandru DINCĂ ; Dor și vis…
CORESPONDENȚE SUBIECTIVE – Erica OPREA ; Așteptare…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE – Miahela MARIN; Teama de a fi român…
SOVIANYSME – Octavian SOVYANI; Am fost un copil reușit?( 2 )
JUNIOR DE WORCESTER – Bogdan VLĂDUCĂ; Despre morcovi și inflație…