România anului 2013
Speranța a multor români a fost pusă în Uniunea Social Liberală și în capacitatea sa de a lansa un program de guvernare autentic, generator de creștere și un element capabil să contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai. La aproape un an de când uniunea a preluat puterea, scena politică internă seamănă cu teatru de război absurd.
Pe fundalul neînțelegerilor dintre principalele partide –PSD și PNL , a apărut fenomenul Roșia Montană. Acest fenomen prezintă două aspecte:
- Mișcarea Roșia Montană este atipică, este produsul unei intersecții de nemulțumiri, venită mai ales din rândul tinerilor.
- Mișcarea Roșia Montană are ca și cauză proiectul aurifer, dar nu și ca scop. Este dificil de conturat scopul, dar semnele indică o dorință puternică de modernizare a clasei politice românești.
Modernizarea (care poate include și schimbare) repezintă o necesitate a României în acest moment, nu vorbim de un moment crucial – ci doar unul important. România anului 2013 are încă tendința (și aici ne referim la clasa politică) de a gestiona anumite situații după anumite modele din anii 90. Grăitoare au fost imaginile în care premierul Victor Ponta a reușit să-i salveze pe minerii blocați la Roșia Montană. Această campanie venea în contrapondere cu adunările din Piața Universității, totuși putem spune că acest lucru a fost neînspirat –Partidul Social Democrat are o anumită slăbiciune pentru zona minieră, iar utilizarea acestui mod de exprimare imagologică se poate dovedi cel puțin contraproductiv. Răni vechi se pot redeschide, iar efectul poate fi total diferit față de cel scontat.
Neînțelegerile din rândul alianței vin să alimenteze și ele nemulțumirea, românii au văzut și ei cum stau lucrurile în alte state civilizate (folosesc acest termenul, dar nu sunt de acord cu el) și au așteptări. Să înțelegem – fiecare om este responsabil de nivelul de trai pe care îl are; dar managementul general este problema, acolo se doresc schimbări. Să fim serioși corupția a existat și va exista, dar în momentul în care populația percepe aproape orice inițiativă a executivului ca având în spate anumite interese….atunci avem o problemă. Bineînțeles sunt și oameni –buni manageri- în funcții, dar proporția lor este mult prea mică pentru a contrabalansa imaginea cvasi-medievală a guvernărilor din ultimii ani.
A fi sau nu baron?
Conform Dicționarului Explicativ- Baron ( În prima fază a orânduirii feudale din apusul și central Europei) Mare senior; (mai târziu) titlu de noblețe intermediary între titlul de cavaler și acela de viconte; persoană care are acest titlu.
Iată, cum spuneam o Românie cvasi-feudală în anul 2013, rețeaua de baroni sufocă administrația locală. La centru cavalerii se bucură defidelitatea baronilor, pentru scopuri politice, iar la nivel local primarii alias gentilomii de curte așteaptă răsplata baronilor pentru munca depusă pe teren. Clar avem aceeași hartă de interese medievale în lumea modernă, o clonă tristă a vechii orîduiri. Este foarte greu să înlocuiești o astfel de schemă, oamenii fiind în multe cazuri obișnuiți cu figura “greului, cel ce taie și spânzură”. Dacă se dorește o schimbare a acestui sistem, aceasta va trebui să vină de la nivel local, cetățenii pot pune un anumit tip de presiune. Este greu, mai ales în zona rurală unde gentilomii de curte au o autoritate importantă. Și în orașe este greu, mulți dintre militanții partidelor sunt alături de anumite figuri proeminente din inerție, știind că astfel poate veni un loc de muncă sau un mic contract de afaceri. Practic tot sistemul este o capcană.
Anul 2014 va reprezenta, probabil, un an de cotitură. Sunt prea multe forțe și prea mulți jucători, posibil să apară și unii noi. Vom urmări cu atenție acest an, unul al bătăliilor și poate și al anumitor schimbări. Să nu uităm că în 2014 se împlinesc 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989.
Între timp pe plan extern trebuie să înțelegem și cele „trei lumi existente”
Lumea trans-atalntică reprezintă un pol important (dacă nu cel mai important), o panoplie de state și interese grupate sub simbolistica unor valori și idealuri comune. Această comunitate reușește prin rafinamentul și complexitatea acțiunilor inițiate să domine o bună parte a activității politice internaționale. România este parte a acestei comunități (chiar dacă cu un rol marginal), iar integrarea țării noastre a reprezentat- de departe- realizarea cea mai de preț din istoria sa contemporană. Discuțiile privind rolul marginal pe care țara noastră îl joacă este amplă, dar pentru a identifica noi vectori de întărire a poziției României este nevoie de stabilitate politică și economică internă (lucruri care încă sunt departe). De ce menționez stabilitatea internă? Simplu, pentru că orice politică externă stabilită pe baze strategice trebuie să beneficieze de un sprijin solid din partea actorilor politici interni, care trebuie să dețină un solid bagaj rațional și strategic (din nou departe de realitate).
2. Lumea creșterii, o numesc așa datorită potențialului de dezvoltare, dar și capacității de transmitere a mesajelor politice însoțite de acțiuni concrete (uneori mai puțin rafinate decât în cazul lumii transatlantice). Aici putem include statele BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa deSud), iar lista poate continua cu noi tigrii economici. Se poate observa aici o încercare de dezvoltare a unei politici soft (fie că ne referim la cultură sau ideologie), care să vină în întâmpinarea politicilor transatlanticilor și să demonstreze capacitatea de reacție. Un exemplu concret pe care ultimele evenimente recente îl aduc este modul în care Federația Rusă a acționat față de încercarea Statelor Unite și a partenerilor occidentali de lovi militar regimul Assad din Siria. Președintele rus Vladimir Putin- direct interesat de menținerea Siriei în sfera sa de influență- a condus o politică soft de convingere a SUA asupra importanței diplomației și discuțiilor (reușind în același timp să convingă Damascul să pună la dispoziția comunității internaționale arsenalul său de arme chimice). Totul pare o victorie simbolică a Federației Ruse (care de foarte mult timp caută oportunități de reafirmare), dar rămân foarte multe semne de întrebare privind eficiența eliminării acestor arme. În Siria civilii mor în continuare, nu sub tirul armelor chimice ci a celor convenționale, iar Rusia a câștigat timp pentru regimul Assad. Pe plan internațional Siria va deveni cel mai probabil o monedă de schimb, vom vedea pentru ce.
Revenind la lumea creșterii– aici există un tablou al forței ce încearcă să se rafineze, să nu uităm de anumite aspecte destul de brutale din politica internă a Rusiei, Chinei sau Americii Latine. Aceste aspecte nu pot fi șterse cu buretele și influențează percepția asupra acestei lumi. Creșterea economică reprezintă un aspect important, dar dacă ceilalți factori sociali sunt neglijați vom observa faptul că această lume va avea dificultăți de a-și impune voința pe scena politică internațională. Ce modele va exporta această lume pentru a-și spori șansele? Deocamdată avem dificultăți în a le identifica.
3. O ultimă lume (nu o voi cataloga) pe care o vom analiza este cea care l-a spânzurat pe Saddam Hussein sau l-a ucis pe Moamar quadaffi, ne amintim de acele imagini grăitoare care au determinat sentimente de fericire în Irak sau Libia. Fericire nutrită de ură, determinată la rândul său de frustarea populației față de castele ce dominau scena politică a acestor state de zeci de ani. Această lume este cea a statelor eșuate, a statelor slabe, a dictaturilor, a sărăciei și a războiului civil. Găsim această lume plasată prin Orientul Mijlociu extins și Africa. Această lume se află în căutarea unei identități, și a unui model de dezvoltare adecvat. În același timp această lume reprezintă, până la un punct, teatrul unde lumea transatlantică și lumea creșterii își dispută interesele (vezi Siria). Este o lume complexă, cu un grad de incertitudine mai mare decât media generală a globului datorat dinamicilor de pe teren și a inflexiunii de interese venite din celelalte două lumi.
În același timp această lume va deveni, la un moment dat, un tigru al creșterii- trebuie doar să privim harta resurselor de care dispune Africa și vom înțelege acest aspect. Am văzut ce s-a întâmplat cu Primăvara Arabă și am înțeles ce poate face tehnologia modernă, se răstornă regimuri ce nu mai au capacitatea de a răspunde nevoilor (uneori primare) ale oamenilor. Paradigma protestului afectează în mod direct această lume și –posibil- să conducă la schimbări importante.
Iată cele trei lumi, bineînțeles granițele dintre aceste lumi nu sunt foarte clare (poate cu excepția lumii transatlantice), iar statele pot cădea sau urca. Vom asista la noi episoade de tipul Siria, vom vedea dezvoltare economică, vom vedea răsturnări de situații, vom vedea tensiuni. Cert este că lumea se schimbă într-un pas rapid, iar România ca țară a lumii transatlantice și țară de frontieră cu lumea creșterii poate juca un rol inteligent.
Problema României constă în faptul că elita sa politică este depășită de evoluția societății românești și în același timp este copleșită de complexitatea și rapiditatea evoluțiilor de pe plan internațional. Analiza noilor vectori și înțelegerea vânătorii de legitimate ce are loc pe scena internațională cere un răspuns din partea țării noastre. Din păcate acesta întârzie…
RADU GEORGESCU este absolvent de științe politice, analist de politică externă și, mai ales, absolvent de CARABELLA
Citește și
NERO, BRAC GERMAN, episodul zece din ROMNUL FOILETON al scriitorului Ionuț CRISTACHE…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI, o evocare a unui mare actor, cu domnul Constantin VAENI…
STRATEGII DE DISTANȚARE, cu domnul profesor Petre STOICA…
JUNIORI DE CARABELLA, cu liceanul Alexandru Mihai DINCĂ…
NOSTALGII, cu domnișoara Alina IVAȘCU, viitor medic…
PLIMBĂRI BUCUREȘTENE, cu domnișoara Cătălina CRISTACHE…
REVENIRI, în interviul săptămânii cu domnul profesor IOAN N. RADU, campion mondial…
Doctorul în istorie Radu STATE și rubrica sa CULTURĂ ȘI ISTORIE…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI, cu Teodor Constantin BÂRSAN…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ, rubrica unui mare actor, Puiu JIPA…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, cu doamna profesoară Mihaela MARIN…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI, cu doamna Mariana OPREA STATE…
REFLECȚII PEDAGOGICE și doamna profesoară Alexandra VLADOVICI BÂRSAN…