Se vorbește foarte mult despre Ucraina în ultima vreme, iar analizele din România se aseamănă mult cu discuțiile dintr-o bodegă. Așa-numiții specialiști de pe malul Dâmboviței nu au înțeles că emoționalul și propriile dorințe nu au ce căuta într-o analiză de calitate. Ceea ce s-a întâmplat la Vilnius, la sommet-ul UE, a fost un lucru cum nu se poate mai bun. Ar fi fost catastrofal ca Ucraina, o țară cu o populație de 48 de milioane de locuitori și 601000 kmp, să devină stat asociat al UE. Uniunea Europeană nu este în stare să rezolve criza din Cipru sau din Grecia, țări care reprezintă 0,2, respectiv 2 % din economia Uniunii. În aceste condiții, cum oare să ne gândim la o posibilă asociere și apoi o integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană? Orice proiect de lărgire a frontierelor UE implică o creștere a bugetului european, buget susținut în mare parte de acele țări care reprezintă motorul economic european. Acest lucru îndepărtează relansarea economică europeană și afectează implicit România. În plus, Ucraina are 17 milioane de rusofoni care produc 2/3 din PIB, este normal ca economia ucrainiană să aibă drept partener strategic Rusia.
Xxx
Le Monde scria că manifestațiile contra proiectului Roșia Montană vizează „o clasă politică care disprețuiește interesul public”. Personal, atunci când mă gândesc la această afacere, Roșia Montană, îmi vin în minte imaginile cu talibanii care distrugeau statuile de la Bamian, patrimoniu al Umanității. Vi le aduceți aminte? Ce să mai spunem când un „tovarăș cu munci de răspundere în Consiliul Judetean Prahova” ( tocmai în drum spre pușcărie, acum…) și-a permis să-i numească pe cei care manifestează (mulți cu studii temeinice în străinătate) „indivizi de la coada calului”. În condițiile în care Academia Română, cel mai înalt for științific al țării, spune că proiectul RMGC nu este benefic pentru România (oare și Academia este plătită din afară și este contrară interesului național?), în condițiile în care orice om responsabil știe că dezvoltarea unei țări pe bază de resurse naturale este contestata și în Africa, ce credit mai pot da celor care ne conduc? Sunt curios dacă elitele noastre politice inteligente, dezinteresate și animate numai de dragostea față de țără știu că Parlamentul european s-a pronunțat relativ recent împotriva exploatărilor pe bază de cianuri…
Xxx
Pe meleagurile dâmbovițene se tot discută despre distrugerea zidului de incintă al Palatului Parlamentului. „Așa vom intra și noi în rândul parlamentelor europene”, comenta un distins parlamentar. Aș fi preferat să dezbatem problema calității celor care intră în parlamentul României, inclusiv a multor funcționari, asistenți și consilieri parlamentari (între care multe pițipoance care nu oferă niciun fel de expertiză). Sunt parlamentari și funcționari parlamentari pregătiți, care ar fi sprijinit o asemenea dezbatere. Desigur, este mult mai ușor să ne ocupăm de problemele de formă și nu de cele de fond… Cât de actuală este teoria lui Maiorescu despre formele fără fond!
Xxx
Citeam într-o ediție mai veche din Le Monde : „Guvernul francez s-a reunit pentru a discuta despre cum va arăta Franța în 2025″. Participă și experți ai Comisariatului pentru strategii și previziuni, structură special creată pentru a imagina politici pe termen lung. Temele reuniunii guvernamentale de la Paris sunt: noua revoluție industrială, polii de competitivitate, demografia, locul Franței într-o lume în care ponderea marilor țări emergente va fi tot mai mare, o justiție simplă și ieftină etc. Trec la România unde nimeni în 24 de ani de la așa-zisa revoluție nu s-a gândit la politici pe termen lung și unde guvernul va discuta despre cele 350 000 de euro pentru a ajuta familiile nevoiașe…
Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…
Citeşte şi
ROMAN FOILETON – Ionuț CRISTACHE; NERO, BRAC GERMAN, episodul 17 ( ultimul) …
LECȚIA DE ZBOR – Ioana PIOARU; ce să-i faci / așa e jocul…
CULTURA URBANĂ – Pompiliu ALEXANDRU ; Justificări comuniste…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE – Mihaela MARIN; Marea simulariadă…
REFLECȚII MINORE – Alexandru IACOB; Două sărbători ale iubirii…
COSMOSUL DIN NOI – Ioan N. RADU; Oamenii de ieri ai Târgoviștei…
STRATEGII DE DISTANȚARE – Petre STOICA; Gânduri răzlețe…
CULTURĂ ȘI ISTORIE – Radu STATE; Târgoviștea anului 1917…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – Constantin VAENI; Opinii critice?
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI – Teodor Constantin BÂRSAN; Visul american și coșmarul corporat…
PLIMBĂRI BUCUREȘTENE – Cătălina CRISTACHE; Ilina și crema de ciocolată…
TERAPII ÎNGÂNDURATE – Ioan VIȘTEA; Invazia melcilor…
LA BORTA RECE – Radu PĂRPĂUȚĂ ; Alte lame de cuțit…
SUBSTITUIRI, confesiuni americane, episodul 5 – Dana NEACȘU…
JI-PISME DE SÂMBĂTĂ – Puiu JIPA; Zece altfel de poeme…
MELANCOLII – Constanța POPESCU; Prima noapte…
RAFTUL CU POEME – Ioan VIȘTEA; Dintr-un volum în pregătire…
JUNIORI DE CARABELLA – Marius Alexandru DINCĂ ; Sunt ceea ce iubesc…
CORESPONDENȚE SUBIECTIVE – Erica OPREA ; Pictura, tăcerea minții…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ – Puiu JIPA; România, plai de dormi..
PRIETENI LA CULTURA DE SÂMBĂTĂ – Lavinia Georgiana OPRESCU; Un suspin…
Facebook
WhatsApp
TikTok
