ÎNCEPUTUL – două episoade…
Drumuri, drumuri, drumuri.
Oameni, oameni, oameni.
Discuții, discuții, discuții.
Târgoviște, Ploiești, București, Târgoviște. Ăsta a fost traseul meu acum câteva zile. Întâmplător numai cu ocazii, cu „ia-mă nene” sau cu autostopul, dacă vreți.
Conform norocului meu chior, ploua. Din Târgoviște, după 20 de minute, mă ia o furgonetă. Loc în față, căldurică, șofer vorbăreț. Aflu până la Răzvad că are doi copii acasă la Pitești, nevastă la muncă în Italia și o amantă la Ploiești și alta în Focșani. Mi-era cam somn, dar omul avea ceva umor. Îl întreb cum se descurcă cu situația. „Simplu, lunea, miercurea și vineri îs la Ploiești, marțea, joia și sâmbăta la Focșani. Cu copiii stau duminica.” Îl întreb dacă nu e greu. Zice, zâmbind, că nu. Îl întreb și de nevastă. „Hă, hă!!! Și ea are un amant. Tot român. Dar i-am dat voie, că ea aflase prima de amantele mele!” Și începe o poveste alambicată și haioasă despre momentul revelației înșelării… Prea lungă să o… reproduc… Dar cu un final apoteotic: „Domnule, să nu înșeli, ca bărbat, primul, că nevasta se prinde și te face surcele cu câți vrea ea. Las-o pe ea să te-nșele prima, că după aia, dacă afli, devine mielușea!”
Ploiești spre Târgoviște. Ploua, conform mai sus amintitului meu noroc chior. După 20 de minute o Dacie sărită de ultima bătrânețe binevoiește a mă lua. „He, he, nu prea vă ia lumea pă ploaie, că i-udați canapelele”. Pensionar pe caz de armată, cum singur a mărturisit. Iar monolog, iar nevastă, iar amantă. Hopa, îmi zic, or fi vorbiți toți șoferii azi? Da, se ducea la amantă. Nevasta nu-i făcuse prăjitură și omul, de supărare, plecase să se dedulcească. Îl întreb, normal, cum se descurcă. După tot felul de combinații lingvistice cu aer cazon (nevasta-i ca plantonul, trebuie să stai până ți se termină, dacă ai nevastă guralivă mănânci pâine cu salivă, etc.) omul decretează solemn, pe la Casa Scânteii: „Bre, la vârsta mea, dacă amanta nu știe numărul de telefon de la nevastă, înseamnă că sînt prost. Dacă mi se face rău, trebuie să știe nevastă-mea, neapărat. Și știi de ce? Fiindcă mi-a fost mai întâi mie amantă, de două ori, când era căsătorită cu doi colegi de-ai mei, dar pă rând. Ăia au murit, dar face nevasta asta a mea niște înmormântări… cu fanfara regimentului, cu salve de tun, de pușcă… Și mai face, bre, niște parastase, te lingi pe degete!”
București spre Târgoviște. Poate vi se pare ciudat, dar am noroc la ploaie, sunt ploieștean, de!
… povestea devine cam lungă, dar știți ce? O să o continui mâine în CULTURA DE SÂMBĂTĂ, supliment în care veți citi lucruri cu mult mai interesante decât poveștile mele…
Pe mâine, deci…
AL TREILEA EPISOD…
(continuare din rubrica trecută: JI-PISME DE VINERI)
București spre Târgoviște. Poate vi se pare ciudat, dar am noroc la ploaie, sunt ploieștean, de! După… 40 de minute mă preia o mașină căreia nici măcar nu-i făcusem semn, o măgăoaie super arătoasă, cam cât o garsonieră dublă. Mă urc în spate, în față un el și-o ea. Amândoi super stilați, parfumați și fumători. Tăcere, mai să mă cuprindă somnul. Aud, vag, „vreți o bere?”.
„Da!” răspund instantaneu, apoi mă rușinez, mi se părea că nu auzisem bine.
EL: Dă-i fă, lu’ domnu’ o bere!
EA: Da’ dă-i-o tu, idiotul dracului! Mă scuzați, dar noi suntem certați!
Tac. Pauză.
EL: Fă, ești proastă? Dă la om o bere!
EU: Lăsați, nu trebuie!
EA: Bă, îi dau dacă divorțezi!
Hopa! Iar am nimerit-o!… îmi zic.
EL: Puteți să fumați, dacă fumați!
EU: Mulțumesc!
EA: Scrumați pe jos! Ha, ha!!!
EU: Mai bine nu fumez.
EA: Scrumați, scrumați, ardeți canapeaua, scuipați, înjurați!
Credeam că visez, Ionesco era mic copil.
EL: Domnule, vă văd așa, mai trecut prin viață, nu vi se pare că femeia asta vrea să se răzbune pe mine?
EA: Nu-i răspundeți domnule, nu vedeți că nici o bere nu e în stare să vă dea?
EL: Fă, tu să taci când vorbești cu mine!!!
EA: Nu vorbesc cu tine, boule, vorbesc cu dânsul!
EL: Domnule, n-o băgați în seamă, e scămoasă pe cretina de nevastă-mea!
EA: Așa vorbești tu de soră-mea, nenorocitule!!! Te omor, fir-ai al dracului să fii de idiot!
Vorbeau fără mare patimă, era cam straniu, nu?
EU: Mă scuzați, nu vreau nici bere, nici să fumez, vreau la Târgoviște. Vă mulțumesc că m-ați luat, dar nu vreau să mă bag în viața dumneavoastră personală.
EA: (întinzându-mi o bere) Stai, nene, că nu ne certăm! Boul ăsta s-a însurat cu soră-mea după ce a lăsat-o borțoasă cu nepoată-mea. Acuma, s-a cuplat cu mine, că cică semăn cu soră-mea!! Io ce să fac, m-am cuplat și io cu el, că are material. Dar cretinul ăsta s-a mai cuplat și cu o vacă din București!!! Că l-am prins!
EL: N-o face vacă pe Simona, e psiholoagă și mă vindecă de obsesii!! Tu știi ce nașpa mi-a fost să mă dau la soră-ta după ce te-am cunoscut pe tine?
Înotam într-un ocean prea larg, prea dens, prea necunoscut.
EA: Dar de ce nu fumați?
EU: Chiar că aș fuma!
Fumez, scrumez în țipla pachetului de țigări…
EL: Unde vă las în Târgoviște?
EU: (instinctiv) La Fiord!
EA: E scump?
EU: Ce?
EA: La Fiord!
EU: Nu!
EA: Atunci nu mergem dragă, dacă nu lași 200 de euro nu te iert.
EL: Fă, omul a zis la Fiord, noi mergem mai departe!
EU: (întreb ca prostul) Dar unde mergeți!
EL, EA: NICĂIERI!!!
M-au lăsat aproape de Fiord. N-au vrut bani pentru transport. Mi-au mai dat o bere. Ploua, berea a alunecat. S-a spart.
PUIU JIPA este actor la Teatrul Tony Bulandra, din Târgoviște, dramaturg și regizor, ploieștean de Târgoviște și întemeietor de Fiord…
Citeşte şi
Episodul șase din NERO, BRAC GERMAN, romanul foileton al scriitorului Ionuț CRISTACHE…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI, cu marele regizor Constantin VAENI…
EVENIMENTE ÎN AȘTEPTARE, cartea de poeme a marelui actor Puiu JIPA…
REVENIRI, un interviu excepțional cu târgovișteanul Ștefan POPESCU…
INTERFERENȚE, adică pompijipisme…
CULTURĂ ȘI ISTORIE, cu Radu STATE, doctor în istorie…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI, cu doamna Mariana OPREA STATE…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI, cu Teodor Constantin BÂRSAN…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, cu doamna profesoară Mihaela MARIN…
Pompiliu ALEXANDRU, doctor în filosofie și CULTURA URBANĂ…
Daniel TACHE, doctor în filologie și CULTURA ONLINE…
JUNIOR DE WORCESTER, cu Bogdan Mihai VLĂDUCĂ, din Anglia mohorâtă…