Închis în iulie 2020 pentru lucrări de reabilitare, Turnul Chindiei se apropie de momentul redeschiderii. Astăzi a început demontarea schelelor care înconjurau monumentul.
“Turnul Chindiei, simbol al județului Dâmbovița și al municipiului Târgoviște, o nouă viață! Lucrările de protejare, conservare și valorificare a monumentelor istorice de la Curtea Domnească se apropie de final.” a anunțat Corneliu Ștefan, președintele CJD.
S-a lucrat la exteriorul Turnului, dar și la scara de lemn și la toate elementele de tâmplărie de lemn.
Turnul Chindiei a fost reabilitate în cadrul unui proiect implementat de Consiliul Județean Dâmbovița, din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, și urmărește valorificarea durabilă a patru obiective istorice – ruinele Bisericii Paraclis, Turnul Chindiei, Biserica Domnească Mică „Sf. Vineri” și Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului” – din cadrul complexului.
Turnul Chindiei, simbolul municipiului Târgovişte şi cel mai vizitat obiectiv turistic al oraşului, a fost ridicat în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Ţepes. Rolul construcţiei era unul militar, servind ca punct de pază, foişor de foc şi stocare a tezaurului. Turnul a fost ridicat pe ruinele unei biserici paraclis ridicate de Mircea cel Bătrân. La baza Turnului Chindiei se pot vedea şi astăzi urme ale zidurilor altarului şi naosului. Turnul lui Ţepes nu are nimic de-a face, însă, cu ceea ce vedem noi astăzi la Târgovişte. Iniţial avea 2 etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul etaj, direct din casa alăturată. În lipsa unor documente, nu se poate reconstitui imaginea turnului lui Ţepeş, din cauza modificărilor ulterioare. O imagine din 1840 litografie a desenatorului francez Michel Bouquet, arată Turnul Chindiei, simbolul oraşului Târgovşte, înainte de restaurarea care i-a dat forma de astăzi, a cărui artizan a fost domnitorul Gheorghe Bibescu. În 1847, Bibescu a dat ordinul de începere a lucrărilor de restaurare totală a turnului. Acesta a fost ridicat cu încă un etaj, ajungând la înălţimea de 27 de metri pe care îi are astăzi. Baza piramidală a fost acoperită cu piatră, renunţându-se la cărămida de dinainte. Tot acum este realizată scara în spirală, cu 122 de trepte, şi placată construcţia cu cărămidă roşie. Lucrările realizate în vremea lui Bibescu au fost continuate de Barbu Ştirbei, când monumentul a împrumutat un aspect neogotic cu adăugarea coronamentului şi balustradelor crenelate şi deschiderea unor goluri în arc frânt.