TÂRGOVIŞTE: Dezbatere despre regionalizare! Vezi ce se va întâmpla cu Dâmboviţa

 

În cadrul discuţiilor, Agerpres a prezentat şi un sondaj IRES ale cărui rezultate arată statistic că Dâmboviţa ca judeţ nu are nici o şansă să conducă regiunea, nici măcar în opiniile locuitorilor. Conform sondajului, la nivelul regiunii 28,1% din populaţie crede că Ploieştiul ar trebui să fie capitală a regiunii, 12, 9% au pledat în favoarea Piteştiului şi doar 6,4 pentru Târgovişte. Acelaşi procent are şi Alexandria, urmată de Călăraşi, cu 5,1% Slobozia cu 3,7% şi Giugiu 3,1%. Din punct de vedere al dezvoltării în cadrul regiunii, judeţele Prahova şi Argeş sunt încadrate în categoria Mediu-superior dezvoltate, în timp ce judeţul nostru este în categoria Mediu- inferior dezvoltate. Restul judeţelor sunt catalogate ca sărace.

 

Ce rămâne la Târgovişte

 

Conform preşedintelui CJD, pentru a-şi atinge scopul dezvoltării armonioase a întregii ţări, regionalizarea trebuie însoţită de descentralizare. “Trebuie să vedem care din structurile descentralizate trebuie să rămână ca structuri regionale, care va fi rolul prefectului, care vor fi atribuţiile CJD, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor. Instituţii cu rol  agricol, de sănătate, ambulanţa nu îşi au justificare în structurile regionale….Regionalizarea nu trebuie să aducă probleme în plus pentru cetăţeni şi trebuie să urmărească doar dezvoltarea.” ,a precizat Ţuţuianu. Acesta a declarat că judeţul Dâmboviţa poate pleda pentru păstrarea APDRP, a Cadastrului, a Direcţiei de Sănătate Publică. De asemenea, Adrian Ţuţuianu a precizat că Târgoviştea ar putea pretinde titlul de capitală culturală, având în vedere importanţa istorică şi monumentele deosebite, dar şi o structură regională pentru învăţământ superior bazată creată în jurul Universităţii Valahia. “Cred că ar fi o greşeală să fie stabilite capitale pe criterii subiective.”, a mai spus preşedintele CJD.

 

Ce se desfiinţează şi cine, cui se va subordona

 

Proiectul regionalizării, susţinut de actuala putere, nu implică, cel puţin la nivel declarativ desfiinţarea unităţilor administrativ teritoriale. “Regionalizarea în viziunea USL nu propune desfiinţarea judelor, ci creşte rolul administraţiilor judeţene. În contrapartidă o mişcare mai mult sau mai puţin populară are o viziune de regionalizare cu desfiinţarea judeţelor. Mergem pe regiuni multipolare în care fiecare capitală să joace un rol important….Nu trebuie să ne temem de acest proces.”, a precizat deputatul Ionuţ Săvoiu.

În actuala propunere, judeţele nu vor fi desfiinţate şi nici subordonate regiunii. Acestea vor funcţiona după principiile autonomiei, iar preşedinţii de consilii judeţene vor avea statut de vicepreşedinte al regiunii.

 

Regionalizare peste fantomele Regiunii Ploieşti

 

Republica Populară România în anii ‘50  a avut o organizare administrative teritorială bazată pe 18 regiuni. La vremea respectivă, Dâmboviţa, alături de Buzău şi Prahova şi mici suprafeţe din Argeş, Ilfov, Braşov şi Vrancea, făceau parte din Regiunea Ploieşti. Perioada fost una tulbure, în care judeţul nostru nu a cunoscut un proces de dezvoltare. „Noi avem o problemă cu Prahova. Mulţi dâmboviţeni sunt reticenţi la apropierea de Prahova, pe criterii istorice. Aparteneţa la Regiunea Ploieşti a fost un pas înapoi. Dâmboviţa s-a dezvoltat abia după reorganizarea din 1968.” , a apreciat preşedintele CJD. Unul dintre cei care au recunoscut că se tem de fantoma Regiunii Ploieşti, este chiar prefectul judeţului “Mie mi-e teamă de mentalităţile noastre. Nu mi-e teamă de altcineva, ci de noi. Şi eu mă trezesc noaptea cu gândul la Regiunea Ploieşti, când noi eram doar un oraş patriarhal şi ne plimbam toţi pe o stradă din centrul că doar aia aveam.” Acesta a mai precizat că nu este împotriva proiectului de regionalizare, dar nici nu apărut încântat de idée, în situaţia în care Târgoviştea nu ar avea un rol important.

 

Când se va face

 

Proiectul regionalizării este la acest  moment în faza de dezbatere publică. El nu poate ajunge ca proiect de lege în Parlament decât după o eventuală modificare a Consituţiei, în care să fie prevăzută şi structura regională. Referendumul pentru modificarea Constituţiei ar putea avea loc în această toamnă.