EXCLUSIVITATE: Sursa de apă a Târgoviștei, Lazuri – Comișani, otrăvită cu nitrați, peste limita admisă de lege

Foto Arhivă

Situație extrem de gravă în zona Lazuri Comișani, unde pânza freatică este afectată de o concentrație de nitrați (NO3) peste limita admisă de legislația din România, iar apa nu mai este potabilă. Puțurile din lanțul de captare apă Lazuri – Comișani sunt unele din sursele de alimentare cu apă a municipiului Târgoviște. Surse din cadrul Companiei de apă au precizat pentru Gazeta Dâmboviței că din cele 34 de puțuri, 17 nu sunt funcționale, fiind oprite în urma analizelor care demonstrau concentrația mare de nitrați. Nu se știe încă dacă a existat înainte de restricționare un impact asupra populației. În acest moment, conform acelorași informații, municipiul ar fi alimentat din sursa Dragomirești cu completare din sursa Hulubești, doar 40% din apa folosită fiind din captarea Lazuri.

Săptămâna trecută, sub semnătura lui Ninel Cimpoacă, a plecat spre mai multe instituții o notificare conform căreia Târgoviștea ar putea avea probleme la alimentare cu apă. Printre aceste instituții se află primăriile Târgoviște, Comișani și Văcărești, Agenția de Protecția Mediului și Apele Române. „Această depășire a concentrației de nitrați ne pune în dificultate majoră în a realiza alimentarea Stației de tratare cu apă prin intermediul acestor surse și implicit în a livra către populație apă conformă din punct de vedere al cerințelor de calitate prevăzute de lege”. se arată în documentul semnat de Cimpoacă.

Problema este cu atât mai gravă cu cât nu se cunoaște sursa exactă a poluării și nici nivelul ei exact. Astăzi, DSP a recoltat probe din zonă, care au fost trimise Laboratorului Institutului Național de Sănătate Publică, pentru a stabili nivelul de nitrați, nitriți și metale grele. În zonă există o intensă activitate agricolă care ar putea fi afectată de această poluare, nitrații din apă ajungând în plante. Pe de altă parte există și riscul ca agricultura să fie sursa poluării, pânza freatică nefiind la o adâncime considerabilă. În zona,  există și societăți comerciale din industria grea, al căror impact asupra mediului trebuie analizat.

Cum ne afectează nitrații

Consumul de apă cu nivel ridicat de nitraţi poate dăuna capacităţii celulelor de a transporta oxigenul prin sânge. Copiii care consumă cantităţi mari de azot în apă sunt predispuşi să se „înălbăstrească”, având probleme respiratorii din cauza circulaţiei inadecvate a oxigenului prin sânge. Acidul stomacal al unui copil nu este la fel de rezistent ca şi al unui adult sau copil mai mare. În organismul uman, nitraţii (NO3) se transformă în nitriţi (NO2). Combinându-se cu hemoglobina, aceştia formează methemoglobina, care este incapabilă să fi­xeze şi să transporte oxigenul de la plămâni către ţesuturi, ceea ce duce la anoxie, manifestată prin cianoză, asfixie şi chiar deces. Pericolul nitraţilor pentru organism constă şi în faptul că, în rezultatul diferitelor modificări, aceştia se transformă în nitrozamine şi nitrozamide, care posedă proprietăţi cancerigene. România se află pe primul loc în europa la poluarea cu nitrați.

GAZETA DÂMBOVIȚEI CERE TUTUROR INSTITUȚIILOR ABILITATE SĂ FACĂ PUBLICE DATELE REFERITOARE LA ACEASTĂ SITUAȚIE, SĂ VERIFICE ȘI SĂ COMUNICE IMPACTUL ACESTEI POLUĂRI ASUPRA LOCUITORILOR TÂRGOVIȘTEI ȘI COMUNELOR COMIȘANI ȘI VĂCĂREȘTI, PRECUM ȘI SĂ IDENTIFICE SURSA POLUĂRII.