Tradiţii şi superstiţii. Ce să faci şi ce să nu, de Sfânta Parascheva

Astăzi, 14 octombrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Sfânta Paraschiva.

Sfânta Parascheva s-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară.

În ceea ce priveşte tradiţiile specifice acestei zile, se spune că este interzis în această zi să calci, să coşi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie dacă vrei să eviți durerile de cap și cele oculare. Conform unei superstiții străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană NU trebuie să se numere și poamele cu cruce, nucile, castraveții sau pepenele roșu. Se poate împărţi, în schimb, must și vin nou, dar și pâine sau lipie.

Mai mult decât atât, în această zi se fac previziuni ale vremii în funcție de starea vremii în ziua de 14 octombrie, dar și ținând cont de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea și friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală și blândă.