Ziua de astăzi, 26 iunie, a fost proclamată drept Ziua drapelului național al României prin legea nr. 96 din 20 mai 1998. În această zi, în revoluționarul an 1848, a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național.
Dar, Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare, în această structură unitară, la începutul secolului al XIX-lea, odată cu renașterea națională a României: astfel, este de remarcat prezența celor trei culori în canafuri și în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: „Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui)” . Un rol important în apariția și evoluția steagului românesc îl au și domnitorii români care au condus țara după perioada fanariotă. Printre ei, Alexandru Dimitrie Ghica, cel care cere Înaltei Porți dreptul ca navele comerciale și “miliția pământească” din Țara Românească să poarte simboluri tricolore. În cartea domniei sale, “ISTORIA STEAGULUI ROMÂNESC. Din epoca geto-dacică până la Marea Unire”, col.(rtr) Gheorghe Șerban, istoric militar, prezintă conținutul acelui hatișerif prin care se aprobă acest lucru: “Drept aceea prin înalta Noastră Împărătească poruncă, se dă la corăbiile cele negustorești steag cu fața galbenă și roșie, având pe dânsul stele și la mijloc pasăre albastră cu un cap, iar la cele ostășești alt steag, cu fața roșie, albastră, galbenă, având și acesta stele și pasăre cu cap la mijloc.”
Și, totuși, în acea perioadă, se mai petrece un eveniment mai puțin cunoscut de publicul larg pe care îl vom prezenta aici. Profesorul francez Jean Alexandre Vaillant, francmason, sosește în România și este prezent ca profesor și director, în perioada 1831-1834, al “Colegiului Sf. Sava” din București. Mare pasionat de călătorii (el numește munții Făgăraș drept “Alpii Transilvaniei”), Vaillant colindă mult prin Țara Românească ajungând la Ploiești, Câmpina, Breaza, Comarnic, dar și în zona montană adiacentă (Pleșuva, Florei, Gârbova, Păduchiosu, Vânturiș, Vârful cu Dor, Furnica, Caraiman, Omu). În cartea sa „La Roumanie – histoire, langue, literature, orographie, statistique; Peuples de la langue d’or – ardialines, vallaques et moldaves”, Vaillant povestește despre un eveniment inedit petrecut în frumoasa localitate Comarnic. Fiind oarecum legat (sentimental, zic gurile rele) de localitate, Vaillant „angajează” câțiva ghizi locali cu care să plece la vârful Omu, pentru a pune Tricolorul pe vârf, spre a fi văzut și de „frații din Ardeal”. Dar, vremea rea îi împiedică planurile, iar oamenii locului îi propun altă soluție – ridicarea steagului pe vârful Pleșuva (1255 m), un loc vizibil de pe valea Prahovei, în drum spre culoarul Comarnic-Posada. Iată ce scrie el în cartea sa: „…ajunși în vârf, tăiem un brad tânăr de 12 m, îi atașăm drapelul tricolor al Principatelor și îl înălțăm cu tot vântul și ploaia. Acum este arborat, fâlfâie; îl salutăm cu strigăte de bucurie și speranță în viitor…Da, fie ca timpul, fie ca stăpânul acestui domeniu, să respecte această emblemă a unei națiuni care vrea să renască și această națiune va renaște.” (sursa, Alina Bunghez, consilier cultural la Primăria Comarnic). Acel inedit gest, ridicarea tricolorului pe vârful Pleșuva, s-a petrecut în data de 29 iulie 1839 fiind considerat cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Plecând de la această constatare și de la exuberanța unui grup de tineri care au montat un steag, pe culme, încă din 2016, autoritățile locale au decis, în anul 2022, organizarea primului Festival dedicat Drapelului Național. Acțiunea este sprijinită, logistic și financiar, de un inimos “fiu al comunității”, domnul Marian Mîndrilă. Tradiția continuă și în acest an, iar în acest weekend acțiunea se va desfășura pe stadionul din Comarnic.
Pasionat de munte, dar și de cercetare istorică, nu am putut rezista imboldului, iar ieri, 25 iunie, am mers la Primăria Comarnic pentru a înmâna cartea domnului Șerban edilului orașului și de a-l anunța pe acesta că intenționez să urc pe vârful Pleșuva pentru a pune “un mic steag” pe acel loc simbolic. O interesantă discuție, pe acest subiect (și, ulterior, și pe multe alte subiecte din zonă!), am avut cu Primarul orașului Comarnic, domnul Sorin Nicolae POPA, dar și cu Viceprimarul Mihai Nicolae SAVU. Plecând de la intenția mea de a pune acel mic steag, domnul Popa a luat decizia de a însoți echipa noastră și de a pune, împreună cu noi, steagul cel mare, cel oficial (6 x 4 metri), pe catargul metalic amplasat pe vârf. Am fost ajutați logistic (mașini de teren, 4 x 4, cu ceva probleme tehnice, spre final) de mulți tineri din comună, iar „motorul” acestei noi generații pare a fi Andrei Păunescu, cel care a pus primul steag, unul „mic de tot”, în 2016. Dar, o călătorie de o mie de mile începe cu un pas!
Ieri, m-am simțit mândru că am participat la înălțarea Tricolorului în acest loc simbolic.
Astăzi, de Ziua Drapelului național, am puterea de a spune, din toată inima:
La mulți ani, Români, oriunde v-ați afla!
Nicolae Posta,
Vicepreședinte Cultul Eroilor Dâmbovița
Facebook
WhatsApp
TikTok
