STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A GAL TITU, UN PAS IMPORTANT PENTRU ŞAPTE LOCALITĂŢI DÂMBOVIŢENE

Primăria Titu a găzduit astăzi lansarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală Titu, un eveniment aşteptat de fiecare dintre primarii celor şapte localităţi componente.

La eveniment au luat parte primarii localităţilor componente, Titu , Braniştea, Corbii Mari, Costeştii din Vale, Odobeşti, Potlogi, Poiana, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Ioan Ţuţuianu, şi alţi membri ai echipei de implementare.

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală (GAL) Titu s-a înfiinţat la 8 octombrie 2012, este o asociaţie non-guvernamentală, non-profit, independentă, cu beneficiu public, care s-a creat într-un parteneriat public-privat.

La 8 martie 2013 se semnează contractul de finanţare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Membrii fondatori sunt reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi din teritoriul localităţilor componente. Sectorul public este reprezentat de oraşul Titu şi comunele: Braniştea, Corbii Mari, Costeştii din Vale, Odobeşti, Potlogi, Poiana, precum şi Direcţia Naţională a Pădurilor ROMSILVA SA. Sectorul privat este reprezentat de agenţi economici din localităţile componente GAL: asociaţia Romanes şi Asociaţia Socio-culturală Corbii Mari reprezintă sectorul civic.

Valoarea fondurilor alocate prin PNDR este de 2.850.000 de euro, din care 2.550.000 sunt destinaţi exclusiv pentru finanţarea de investiţii publice şi private realizate numai pe teritoriul GAL, conform priorităţilor stabilite prin strategia de dezvoltare locală a GAL Titu.

Priorităţile de dezvoltare sunt: infrastructura fizică rurală de bază modernizare şi/sau extindere, agricultura, turismul, mediul de afaceri, cooperarea cu alte GAL.

Activitatea propriu-zisă a GAL a demarat în iulie 2013. prima sesiune de apeluri de proiecte s-a desfăşurat între 28 august-10 octombrie şi a vizat primirea de cereri de finanţare pe măsurile 112 (instalarea tinerilor fermieri), 121 (modernizarea exploataţiilor agricole), 123 (creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere) şi 322 (renovarea, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale). În această primă sesiune au fost depuse 12 proiecte, cele mai multe pe măsura 322. Numărul celor selectate a fost de 7.

Cea de-a doua sesiune de apeluri de proiecte se desfăşoară între 5 noiembrie – 5 decembrie şi vizează cereri de finanţare pe măsurile: instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, înfiinţarea grupurilor de producători, încurajarea activităţilor turistice, implementarea proiectelor de cooperare, dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia locală.

Primarul din Braniştea, Marian Ţachianu, a ţinut să precizeze că, deşi, în general, se ridică problema accesării de fonduri europene, care se face într-un procent foarte mic, lucrurile nu sunt chiar aşa de simple, cel mai bun exemplu fiind Grupul de Acţiune Locală Titu, a cărei strategie a fost regândită, după ce lucrurile au fost complicate de chiar angajaţi din Ministerul Agriculturii, unul dintre aceştia fiind directorul Autorităţii  de Management din cadrul acestui minister, mai exact Radu Marian.

Ţachianu a declarat că este “foarte dezamăgit de comportamentul, neprofesionalismul şi neseriozitatea unor angajaţi din Ministerul Agriculturii”.

Cu toate acestea, edilul a mai spus că acest GAL reprezintă o speranţă pentru comunităţile locale de a se dezvolta.

Cu primarul de la Braniştea a fost de acord şi edilul din Odobeşti, Nicolae Alecu, revoltat de birocraţia din sistem şi de complicarea unor lucurir care ar trebui să fie mai simple:”eu nu cred că sunt aşa de stricte regulile Uniunii Europene. Eu zic că noi le facem aşa”.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Marinescu, a ţinut să precizeze, însă, că, deşi este adevărat că sunt probleme cu acecsarea fondurilor europene, edilii nu trebuie să uite că trebuie respectate nişte proceduri.