Statul român vrea cu orice preț să construiască reactoarele de la Doicești, chiar dacă proiectul din SUA a picat

Renunțarea la construcția primului reactor nuclear mic care ar fi trebuit să fie amplasat în Utah (SUA) nu afectează proiectul NuScale din România. În lipsa acestui prototip american despre care s-a tot vorbit, autoritățile statului român încearcă, însă, să convingă că vor să scrie istorie cu acest proiect. NuScale a anunțat că proiectul american este prea scump, după anumite modificări legislative din timpul administrației Biden, și că energia pe care ar produce-o ar fi prea scumpă pentru a fi viabilă pentru eventualii clienți. Proiectul românesc ar fi cu 20 – 30% mai ieftin, deși deocamdată autoritățile se feresc să avanseze cifre, cerând publicului să aibă încredere în „cei mai mari specialiști” ai lumii, deși nu fac publice studii concrete în acest sens. Mai mult, partea română ia în calcul și acordarea de ajutoare de stat pentru realizarea proiectului care să vină în completarea investiției NuScale. Astăzi, în cadrul unui discurs ținut la Doicești în fața ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, ministrul liberal al energie, Sebastian Burduja a zugrăvit proiectul în termeni grandioși de salvator al lumii în ceea ce privește energia: „De altfel, umanitatea, pe parcursul ei, întotdeauna și-a propus lucruri mărețe. Și de foarte multe ori le-a și reușit. Despre un asemenea lucru este vorba aici…. Robert Kennedy spunea cândva: „Mulți văd lucruri care există și se întreabă de ce? Alții aleg să-și imagineze lucruri care nu există și se întreabă de ce nu?” Ne puteam și noi, astăzi, întreba: De ce nu? Aici, în România, o asemenea minune a  lumii. Și cred că într-o zi, și nu e departe acea zi, pentru că vizăm orizontul 2029-2030, România poate fi pe harta lumii cu prima centrală nuclearoelectrică, primele reactoare modulare de mici dimensiuni. Chiar aici la Doicești. Și acesta este și ultimul meu mesaj. Este unul de curaj și vă întreb: Dacă nu noi, atunci cine, realmente?” a spus Burduja, la Doicești, în fața reprezentantului statului american.

”Acest proiect vizionar beneficiază de sprijin la cel mai înalt nivel din partea Guvernului SUA, atât din punct de vedere politic, cât și financiar. De aceea sunt astăzi, aici, pentru a demonstra această susținere. U.S. EXIM Bank și Corporația Internațională de Finanțare a Dezvoltării (DFC) din SUA s-au angajat să ofere finanțare pentru a asigura succesul acestui proiect SMR la Doicești, in valoare de 3 miliarde de dolari, respectiv de 1 miliard de dolari”, a declarat Kathleen Kavalec, potrivit unui comunicat al ambasadei SUA.

Până la implementarea proiectului mai sunt însă multe întrebări care nu au încă un răspuns clar. Conform lui Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica este făcut studiul de prefezabilitate şi urmează cel de fezabilitate.  De exemplul, o problemă sunt deșeurile de operare care sunt extrem de periculoase și pentru care nu există acum o soluție clară:  „În cadrul acestui studiu vom lua în calcul și cea mai bună soluție de depozitare a deșeurilor intermediare și totodată avem în calcul mai multe variante pentru arderea deșeurilor pentru această tehnologie. Bineînțeles la nivelul Uniunii Europene are loc o recomandare și o deschidere spre a putea reconverti acest deșeu prin reprocesare în țări care pot face această reprocesare și sunt autorizate, ca mai apoi el să fie ars fie în reactoare, în unitățile trei și patru, în unu și doi nu am luat această decizie, în reactoare de generație următoare cum sunt cele răcite cu plumb. Vom avea ceste detalii imediat ce vom termina acest proiect care diferă de cel din SUA și din această perspectivă, Uniunea Europeană având o deschidere mai mare față de această reprocesare.”

Față de ultima sa prezență la Doicești, când nu știa care este zona de excludere, Cosmin Ghiță a avansat acum și o variantă. Acesta susține că zona este fix cea a suprafeței fostei termocentrale. „Atât Nuclear Regulatory Commission cât și FIMA, au deliberat și au luat o decizie, au autorizat zona de excludere NuScale la gardul centralei .Vorbim de amprenta termocentralei.” În fapt, conform reglementărilor americane NuScale a primit o recomandare prin care să stabilească o zonă de excludere, într-o scrisoare plină de amendamente.  O diferență majoră față de proiectul american este, în cazul celui din România, și densitatea populației și amplasamentul acesteia în mijlocul unui sat, la câțiva zeci de metri de locuințe. Densitatea populației în zona Utah este mult inferioară celei din județul Dâmbovița. Însă, până la aflarea tuturor datelor, autoritățile statului prin ministrul energiei cer tuturor să facă liniște pe acest subiect, după ce delegația a fost întâmpinată la Doicești de mai mulți reprezentanți ai AUR care au protestat pașnic împotriva proiectului.