ROJUST, Asociația personalului din justiție, a transmis azi, 17.10.2026, ÎCCJ, poziția sa față de declarația purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, citată în cadrul articolului de presă ”Înalta Curte zice că miliardul de euro către magistrați poate fi achitat și prin titluri de valoare. Noul guvern are câteva zile să ia o decizie – spotmedia.ro”.
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Victor Alistar a făcut următoarea afirmație într-o conferință de presă, joi, 15.10.2026: „Modalitățile de stingere a obligațiilor bugetare pe care statul le are față de terți sunt multiple. Poate să fie plata efectivă, poate să fie, spre exemplu, emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență la un anumit moment dat” (citat de Agerpres).
Această alternativă de achitare a drepturilor salariale restante consfințite prin hotărâri judecătorești definitive aduce prejudicii principiilor fundamentale ale statului de drept și independenței sistemului judiciar din România, iar prin această scrisoare deschisă subliniem câteva aspecte semnificative, care creează maximă îngrijorare.
În esență, susținem că:
1. Statul nu poate transforma unilateral creditorul în finanțator al propriei datorii. Obligarea creditorului să accepte titluri de stat în locul banilor datorați transferă asupra acestuia costurile, riscurile și inconvenientele finanțării statului, fără ca acesta să fi ales să devină investitor.
2. Respectarea hotărârilor judecătorești definitive presupune executarea efectivă a obligațiilor stabilite, nu substituirea lor arbitrară. Drepturile salariale recunoscute de instanță nu pot fi înlocuite discreționar cu instrumente financiare, fără un temei juridic aplicabil și cu ignorarea condițiilor legale privind consimțământul creditorului.
3. Neexecutarea integrală și întocmai a hotărârilor judecătorești definitive golește de conținut actul de justiție și subminează însuși statul de drept. O hotărâre judecătorească nu este o simplă declarație de principiu și nici o recomandare adresată autorităților, ci o obligație juridică a cărei eficiență depinde de executarea sa reală. Dacă statul își rezervă dreptul de a modifica unilateral modul în care pune în aplicare ceea ce instanța a decis, autoritatea justiției devine iluzorie, iar drepturile recunoscute cetățenilor riscă să rămână doar pe hârtie. Într-un stat de drept, hotărârile definitive trebuie respectate și executate, nu reinterpretate în funcție de conveniența financiară a celui obligat să le pună în aplicare.
4. Modificarea modalității de executare a debitelor datorate de stat doar în privința drepturilor salariale datorate magistraților, potrivit însăși condițiilor stabilite, unilateral, de către debitor, în condițiile în care pentru alte categorii profesionale drepturi similare sunt achitate în continuare, încalcă dispozițiile art. 16 și 21 Constituția României. Excluzând categoria profesională a magistraților de la executarea potrivit legii a drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive constituie, în fapt, un refuz de executare din partea debitorului doar cu privire la anumite categorii profesionale, o subordonare a puterii judecătorești factorului politic care poate alege cum, cui și când să aplice dispozițiile legii, ceea ce constituie și o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin 4 și 5 Constituția României.
Pentru a vizualiza intregul continut al sesizarii click AICI
Facebook
WhatsApp
TikTok
