Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan este sărbătorit de creştinii ortodocşi din întreaga lume, în a treia zi de Crăciun. El este cunoscut ca fiind primul martir al Bisericii creştine, ucis pentru mărturisirea credinţei sale în Hristos.
Sfântul Ștefan a fost martor al Învierii și Înălțării Domnului, dar și al Pogorârii Duhului Sfânt. A avut o credință profundă și a săvârșit numeroase minuni. Iar după întemeierea Bisericii, el a fost primul dintre cei șapte apostoli chemaţi să predice cuvântul Evangheliei și să țină slujbe.
Numele Ştefan provine în greaca veche și este tradus ca și “cununa lui Dumnezeu”. Este un nume destul de popular în România, în jur de 400 de mii de români sărbătorindu-și astăzi onomastica.
Ca și în alte zile de sărbătoare, există și pentru ziua de Sfântul Ștefan mai multe tradiții și obiceiuri. Se spune că pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor suferinde, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune și chiar să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.
Persoanele care sunt certate sau se judecă de mult timp în diverse procese sunt ajutate dacă aduc în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită chiar în această zi.
În unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Aceste pâinici să ung de obicei cu miere. Ele sunt sfinţite de preot la biserică și se împart persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan, pentru pomenirea sufletelor celor care au murit în împrejurări dramatice. Pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan.
O zi cu asemenea încărcătură spirituală trebuie cinstită pe măsură. La mulți ani sărbătoriților!
Urmăriți canalul Gazeta Dâmboviței pe WhatsApp: https://whatsapp.com/channel/0029VaA0mwD9Bb5wjpzNBo1D