Creștinii-ortodocșii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Andrei, apostolul care a propovăduit credinţa în Iisus Hristos la Dunăre şi Marea Neagră, în primele decenii ale mileniului întâi al erei creştine fiind considerat patronul spiritual al românilor. Potrivit tradiției, Sfântul Andrei a murit pe 30 noiembrie anul 60, răstignit pe o cruce în formă de X, în orașul Patras (Grecia). Crucea în X poartă denumirea populară de Crucea Sfântului Andrei.
Sărbătoarea Sfântului Andrei este întâmpinată în fiecare an cu tradiţii de natură religioasă, dar şi obiceiuri păgâne legate de strigoi și vrăji, împletite cu vechi credințe din timpul dacilor.
Sfântul Andrei este considerat în tradiția românească – patron al lupilor. Este o îmbinare între credințele religioase și vechile credințe ale dacilor. Lupul este animalul cu cele mai multe mituri și legende, probabil și pentru faptul că acesta nu poate fi îmblânzit. „În teribila zi de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, lupul îşi poate îndoi gâtul ţeapăn, devenind mai sprinten, prada nemaiavând nici o scăpare. Nici un alt moment al anului nu era atât de favorabil transformării oamenilor în pricolici, fiinţe cu înfăţişare de lupi sau câini.”, arăta Tudor Pamfile, citat de autorul volumului „Andrei, Apostolul Lupilor”.
Unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, ajunul Sfântului Andrei reprezintă și momentul în care forţele malefice, duşmanii tradiţionali ai ţăranului se dezlănţuie. Frământările viscolului şi şuierăturile crivăţului au fost asociate, adesea, cu sufletele neliniştite ale morţilor, care capătă, acum, puteri şi umblă nestingheriţi pe pământ.
Conform referentului etnografic Anca Rizoiu noaptea dinaintea sărbătorii sale este cunoscută sub numele de „noaptea strigoilor”, de care oamenii se apărau ungând uşile şi ferestrele cu usturoi sau consumând mujdei.
Omul de la sat crede că iarna va fi grea sau uşoară, în funcţie de cum va fi vremea în noaptea de 29/ 30 noiembrie. Dacă de Sfântul Andrei luna va fi plină, iar cerul senin, iarna va fi geroasă şi plină de zăpadă. În cazul în care, în această noapte, luna va fi plină, dar cerul întunecat, dacă va ninge sau va ploua, peste iarnă vor fi zăpezi mari şi grele.
Pe lângă practicile magice care vizează paza contra lupilor, un număr mare de credinţe se referă la interdicţiile de lucru în această zi, pedeapsa cea mai frecventă fiind boala care izbucneşte la dată fixă, de obicei, la Ignat, sau care durează un an de zile.
De asemenea, se spune că cine lucrează de Sfântul Andrei nu va fi iertat de Dumnezeu. Tot de Sfântul Andrei, toţi cei ai casei seamănă grâu în câte o strachină cu pământ. Îi va merge bine, va fi sănătos cel al cărui grâu va răsări cel mai bine şi va creşte frumos şi des.
În seara de Sfântul Andrei, oamenii mănâncă un fel de turtă înmuiată în usturoi. În general, această zi se serbează cu mâncăruri gătite în usturoi, cu peşte, căci se spune că a fost pescar.
Facebook
WhatsApp
TikTok
