Reacţia ROJUST faţă de proiectul de Ordonanţă de Urgenţa privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice.
Propunerea de Ordonanţă de Urgenţă in domeniul fiscal-bugetar şi al cheltuielilor publice nesocoteşte principiile stalului de drept şi a independenţei în România. Mai precis, prevederile care vizează modalitatea de achitare a drepturilor saIariale ale personalului din sistemul de justiţie, transformarea acestora în titluri de plată şi interdicţia executării silite după o anumită dată creează riscuri semnificative pentru integritatea şi independenţa instanţelor.
Scrisoare deschisă
„ROJUST, Asociaţia personalului din justiţie, în calitate de susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara, a luat la cunoştinţă de proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene şi consideră necesar să atragă atenţia asupra aspectelor care ne alarmează în legătură cu conţinutul acestuia, cu o focalizare specială asupra modului propus pentru achitarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti
Este cu certitudine că această iniţiativă legislativă aduce prejudicii principiilor fundamentale ale statului de drept şi independenţei sistemului judiciar din România, iar prin această notă. am dori să subliniem câteva aspecte semnificative care crează maximă îngrijorare:
- Articolui VIII al proiectului de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ, în special alineatul (1), prevede o modalitate de plată a sumelor stabilite cu titlu de drepturi salariale pentru personalul din sistemul justiţiei, prin emiterea de titluri de plată într-un interval de 7 ani.
Această propunere prin care se ignoră hotărârile judecătoreşti şi actele administrative emise anterior intrării in vigoare a OUG nr 99/2023 reprezintă nu doar o încălcare evidentă a principiului separaţiei puterilor în stat, ci şi o subminare directă a legitimităţii instanţelor judecătoreşti
Prin această schimbare de paradigmă în modalitatea de achitare a drepturilor salariale, transformarea acestora în titluri de plată, se conturează o ameninţare ia adresa independenţei sistemului judiciar. Această abordare subordonează executarea hotărârilor judecătoreşti unor interese |iolitiee, contravenind astfel principiilor fundamentale ale statului de drept şi echilibrului puterilor în cadrul unei societăţi democratice
Este esenţial sâ se înţeleagă că o astfel de modificare a modalităţii de executare a hotărârilor judecătoreşti poate eroda încrederea în autoritatea instanţelor, afectând astfel integritatea întregului sistem judiciar
Respectul pentru deciziile judecătoreşti definitive este un pilon fundamental al unei societăţi bazate pe stalul de drept, iar orice acţiune care ameninţă această încredere trebuie tratată cu cea mai mare seriozitate.
Diminuarea încrederii în autoritatea hotărârilor judecătoreşti şi subordonarea sistemului judiciar unor interese politice reprezintă un pericol iminent pentru statul dc drept Respectul pentru hotărârile judecătoreşti este esenţial pentru funcţionarea corectă a unei societăţi democratice şi pentru asigurarea unei justiţii echitabile.
Articolul 44 al Constituţiei Romanici consacră dreptul la proprietate ca un drept fundamental, garantat şi ocrotit de stat Acest drept include şi dreptul la folosinţa şi disponibil]lalea bunurilor în mod liber. Ordonanţa de Urgenţă prevede că drepturile salariule vor fi achitate prin titluri de plată, care ulterior vor fi răscumpărate de către Ministerul Finanţelor într-un interval de 7 ani. Această intervenţie în modul de utilizare a veniturilor sal ari ale poate ti considerată o limitare a dreptului la proprietate, generând întrebări legate de conformitatea cu principiile constituţionale
Principiul separaţiei puterilor în stat este fundamental pentru sistemul democratic. Emiterea şi răscumpărarea titlurilor de plată de către Ministerul Finanţelor constituie o implicare directă în procesul judiciar şi în atribuţiile instanţelor, întrucât aceasta contravine principiului separaţiei puterilor în stat. nesocotind astfel dispoziţiile ari 1 alin 3, alin 4 şi alin 5 din Constituţie
Articolul 41 din Constituţia României asigură protecţia socială a salariaţilor. Schema de răscumpărare a titlurilor de plată afectează această protecţie. întrucât, condiţiile şi termenii impuşi prin proiect crează prejudicii pentru salariaţi.
Articolul 148 din Constituţia României reglementează împrumuturile publice şi stabileşte că acestea trebuie să se realizeze potrivit legii Transformarea sumelor din hotărârile judecătoreşti în aşa numite titluri de plată ca instrumente de datorie publică, care nu sunt purtătoare de dobândă, contravine principiilor legale şi constituţionale referitoare la gestionarea datoriei publice
Transformarea debitului în titluri de plată şi eşalonarea răscumpărării pe o perioadă de 7 ani constituie o intervenţie în dreptul la proprietate al creditorului, încălcând art 1 Protocolul 1 al CEDO
CFDO a afirmat că accesul la o instanţă ar fi iluzoriu dacă hotărârea judecătorească rămâne ineficientă, iar limitarea în timp a executării afectează acest drept De asemenea, o procedură de transformare a debitului în alt tip de instrument, de tipul titlurilor de stat, nu asigură o execuţie întocmai a hotărâm judecătoreşti fiind nesocotit art. 6 al CEDO.
CEDO statuează că executarea unei hotărâri definitive pronunţate de orice instanţă trebuie considerată ca parte integrantă din „proces” în sensul art. 6 din Convenţie (a se vedea Hornsby împotriva Greciei,). Statul are obligaţia pozitivă de a organiza un sistem pentru executarea hotărârilor judecătoreşti, care să fie eficient atât în drept, cât şi în practică, şi să asigure executarea acestora fără întârzieri nejustificate (a se vedea Ruianu împotriva României, nr 34647/97, pct. 66, 7 iunie 2005) Atunci când autorităţile sunt obligate să acţioneze pentru executarea unei hotărâri şi nu fac acest lucru, inacţiunea lor poate angaja răspunderea statului în raport cu art 6 § 1 din Convenţie (Scollo împotriva Italiei, 28 septembrie 1995, pct. 44; şi Bushati şi alţii împotriva Albaniei, nr 6397/04, pct 79, 8 decembrie 2009)
- Prevederile cuprinse în alineatul (2) al articolului VIII din proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, care stipulează că titlurile de plată în care suni convertite sumele de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti nu vor purta dobânzi, titlurile dc stat devenind, astfel, instrumente de datorie publică, reprezintă un aspect cu implicaţii semnificative atât asupra stabilităţii financiare cât şi a încrederii în sistemul juridic
Această modificare substanţială în natura drepturilor stabilite prin hotărârile judecător eşti aduce în discuţie însăşi echitatea şi coerenţa remuneraţiei pentru debitorul public, generând astfel consecinţe notabile asupra stabilităţii financiare a acestuia.
Accentuăm că transformarea acestor drepturi salariate în instrumente de datorie publică indică o schimbare majoră în cadrul de referinţă a! obligaţiilor financiare ale stalului, ceea ce poale afecta încrederea investitorilor şi stabilitatea pieţelor financiare. Aceasta poate crea un precedent cu potenţiale implicaţii pe termen lung
Mai mult decât atât, absenta dobânzilor în cazul titlurilor de stat emise poate să nu ţină cont de principiul fundamental al echităţii şi descurajează debitorii publici de la respectarea
promptă a hotărârilor judecătoreşti Această perspectivă poate afecta nu doar credibilitatea sistemului juridic, ci şi accesul la justiţie şi capacitatea instanţelor de a asigura respectarea hotărârilor pronunţate.
- 3. De asemenea, suntem profund îngrijoraţi de prevederile alineatelor (9) şi (10) ale articolului VIII din proiect care interzic executarea silită a sumelor stabilite în hotărârile judecătoreşti după data de 3 1 decembrie 2023 Aceasta reprezintă o ameninţare directă la adresa independenţei profesionale a executorilor judecătoreşti, limitându-le capacitatea de a-şi îndeplini atribuţiile în conformitate cu legea şi hotărârile judecătoreşti
Interdicţia explicită a executării silite a sumelor stabilite în hotărârile judecătoreşti după o anumită dată şi sancţiunile severe prevăzute pentru continuarea acesteia după suspendare sugerează o schimbare majoră în paradigma executării hotărârilor judecătoreşti.
Această perspectivă reprezintă o vulnerabilizare semnificativă a funcţiei executorilor judecătoreşti, care, prin natura atribuţiilor lor, trebuie să acţioneze în conformitate cu hotărârile instanţelor fară nicio influenţă externă sau presiune politică. Interzicerea executării sihle după o anumită dată poate crea un precedent periculos şi poate submina autoritatea executorilor judecătoreşti* aducându-i într-o poziţie subordonată intereselor politice curente
Această situaţie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât independenţa şi imparţialitatea executorilor judecătoreşti sunt esenţiale pentru asigurarea respectării hotărârilor judecătoreşti şi pentru funcţionarea corectă a sistemului judiciar în ansamblu O profesie subordonată unor influenţe politice poate să nu mai servească adecvai scopului său fundamental de a asigura executarea eficientă şi imparţială a hotărârilor instanţelor, subminând astfel încrederea publicului injustiţie.
Faptul că nici cauza decesului nu este prevăzută ca modalitate de transmisiune a dreptului denotă încrâncenarea factorului politic in ceea ce priveşte sistemul de justiţie şi intenţia făţişă a acestuia de a subjuga, batjocori şi a duce in derizoriu independenţa acestei puteri a statului
În altă ordine de idei, vă rugăm să observaţi că dispoziţiile anterior menţionate reprezintă în fapt o reeşalonare mascată a sumelor datorate de stat – sume care deja au fost eşalonate şi asupra cărora curg debite auxiliare. Situaţia care se urmăreşte este şi aceea de a împiedica executarea în continuare a debitului auxiliar conform hotărârilor judecătoreşti, dar poale produce prejudicii şi prin aceea că răscumpărarea unor astfel de titluri poate fi supusă unor corectări procentuale cc vor ti impuse dc debitor – statul roman.
Amânările repetate de achitare a debitelor datorate magistraţilor nu numai că vor împovăra in viitorul apropiat Statul Român, dar îl supun şi riscului unor condamnări ulterioare la CEDO, astfel cum s-a întâmplat în precedent în cauzele Ruianu împotriva României nr 34647/97. State şi alţii împotriva României pronunţată în 30 martie 2023
Componenta financiară este recunoscută şi garantată la nivel european ea o componentă a independenţei justiţiei prin numeroase documente internaţionale, iar jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale subliniază faptul că orice reglementare referitoare la salarizarea, ca şi la stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept
Totodată* potrivit jurisprudenţei Curţii Europene dc Justiţie, „un stat membru nu îşi poate modifica legislaţia astfel încât sa determine un regres al protecţiei valorii statului de drept, valoare care este concretizată printre altele de articolul 19 TUE. Statele membre sunt* aşadar* obligate să asigure evitarea oricărui regres, în raport cu această valoare, al legislaţiei lor, abţinându-se să adopte norme care ar aduce atingere independenţei judecătorilor „‘ (Hotărârea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021 311)
Or. eşalonarea repetată a plăţii drepturilor magistraţilor recunoscute judecătoreşle, ca şi încălcarea de către Guvern a propriilor angajamente de plată, prin plasarea debitelor sub semnul incertitudinii după 15 ani de zile, încalcă însăşi independenţa financiară a magistratului.
Statul are obligaţia de a stabili remuneraţia judecătorilor astfel încât să compenseze statutul, funcţiile şi responsabilităţile acestora, iar menţinerea remuneraţiei judecătorilor, implicit achitarea acestor remuneraţii, este una dintre garanţiile independenţei judecătorilor, conform dispoziţiilor constituţionale care definesc statutul acestora, ari. 125 – pentru judecători şi In ari 132 – pentru procurori
Independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale
4 De asemenea, în mod discriminator, în timp ce unor categorii profesionale ti se acordă majorări de salarii substanţiale, în cazul sistemului de justiţie se prevede că nu se aplică în anul 2024 actualizarea pensiilor cu indicele de inflaţie, deşi pentru judecătorii şi procurorii cu pensiile aflate în plată Ia acest moment nu este prevăzută posibilitatea actualizării cu indicele de inflaţie ci procentual, în funcţie de majorarea indemnizaţiei judecătorilor şi procurorilor din activitate.
Astfel, potrivit Ari. XXXVIII ( l ) Prin derogare de la prevederile ari. 213 alin (2) din l.egea nr. 303/2022 privind statutul judecătorii or şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei. (2) Prin derogare de la prevederile aii 68 A5 alin (IO) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.
Atragem atenţia asupra redundantei dispoziţiilor din articolul XXXIII din proiectul de act normativ, în condiţiile în care prevederile articolului 213 alineat (2) din Legea nr 303/2004, pensia de serviciu în curs dc plată, inclusiv cea a magistratului care îndeplineşte condiţiile de pensionare până la l ianuarie 2024 şi a celor aflaţi In funcţie, se ajustează exclusiv cu indemnizaţia corespunzătoare unui magistrat activ
Aceasta întrucât potrivit ari. V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin derogare de la prevederile ari. 213 alin. (2} din Legea nr. 303/2022, eu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data dc I ianuarie 2024, precum şi pentru persoanele în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile dc serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional
Ca atare, la acest moment atât pentru cei care au decizii emise, în plată sau nu, cât şi pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare sau sunt în activitate la dala intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute, astfel încât soluţia Reactualizării pensiilor în funcţie de indicele de inflaţie apare în mod gratuit, doar pentru a genera un impact social de denigrare a justiţiei, întrucât nu poate viza decât pensiile ce vor fi stabilite pentru judecătorii şi procurorii ce vor intra în profesie ulterior datei de I ianuarie 2024
Este în mod vădit discriminatoriu un text al unei ordonanţe ce modifică cu depăşirea competenţelor constituţionale o lege organică fără a avea un impact imediat, justificat financiar şi care vizează doar personalul din sistemul de justiţie. în timp ce pentru alţi pensionari, inclusiv beneficiari ai unor pensii dc serviciu substanţiale, nu se prevede această sancţiune.
Pe cale de consecinţă solicităm factorilor decidenţi ca justiţia să fie tratată cu respect, nu pusă Ia colţ şi subfinanţată. iar toate acţiunile reprezentanţilor statului să fie convergente în apărarea locului pe care îl ocupă potrivit Constituţiei în societatea românească, astfel încât exercitarea rolului fundamental al acesteia într-un stat de drept să fie garantată
5 Nu în ultimul rând vă rugăm să observaţi că dispoziţiile sus menţionate, apreciate doar cu referire la sistemul de justiţie, sunt profund discriminatorii, fiind încălcate atât prevederile ari. 15 alin. I şi ari. 16 alin. î Constituţia României, cal şi art. I alin. 3 şi alin. 4 din legea fundamentală a ţării – principiile separaţiei puterilor în stau ai aplicării unitare a legii şi al egalităţii în faţa legii.
Pentru aceste motive va solicitam a lua toate masurile necesare pentru ca în România principiile constituţionale sus amintite sa tic respectate.”
Facebook
WhatsApp
TikTok
