Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită popular Blagoveştenie, aminteşte de ziua în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Fecioarei Maria că îl va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Ea a fost fixată în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Naşterea Domnului, 25 decembrie. Este una dintre cele mai importante sărbători de primăvară și pică de fiecare dată în perioada Postului Mare. Ca orice sărbătoare importantă, vine cu o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții.
În credinţa populară se spune că de Buna Vestire se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe să cânte până la Sânziene sau la Sfântul Petru. Cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, dar și cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, pentru a se bucura de bunăstare în anul ce va urma.
În ziua de Buna Vestire oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.
Se mai spune că dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, anul va fi unul bun, iar dacă vremea în ziua de Blagoveștenie este una capricioasă, atunci anul nu va fi tocmai bun
În unele zone ale țării, există obiceiul ca cel care se trezește primul dimineața să ia o oală cu jar în care să pună tămâie apoi să înconjoare casa, merge și la animale și, mai apoi, la pomii fructiferi. Se aprind focuri în curte, în fața ușilor. Oamenii pun apoi pe lângă acest foc, pâine, sare și apă pe care mai apoi le vor da de pomană. Se spune că astfel cei din casă vor fi păziți de rele, pentru că îngerii se încălzesc la foc, mănâncă și bea apă.
Se mai spune că în acestă zi nu trebuie să pui mâna pe ou și să nu cauți găinele de ou, Blagoveştenia fiind considerată neprielnică pentru rod. În Banat şi Transilvania, pentru a avea roade bogate în livezi, prunii se stropeau la rărăcină cu ţuică şi erau ameninţaţi cu toporul că vor fi tăiaţi, dacă nu rodesc;,
Fiind dezlegare la peşte, se spune ca acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. Cât despre cei care sunt pasionați de pescuit și vor ca în decursul anului să prindă mult pește, ar trebui să meargă la biserică, să ia anafură și o bucățică din această anafură să o pună apoi în gura primului pește prins.
În trecut, în această zi, femeile strângeau apa provenită din zăpada topită pentru a o folosi ca leac, de asemena şi în cosmetică populară.