Maestrul coregraf Gheorghe Văduva a împlinit 90 de ani. 75, i-a dedicat dansului

Maestrului Gheorghe Văduva – coregraf

 

 

 

 

 

În fiecare artist se ascunde o poveste. De această dată, povestea este scrisă timp de 75 de ani, continuu, ritmic, cu emoție, ca un adevărat testament al dăruirii…

…90 de ani de viața și 75 de ani de activitate artistică…Aceasta reprezintă mai mult decât o carieră; este o moștenire vie, un izvor de inspirație, un far care continuă să lumineze drumul multor generații.

 

…În această poveste a artei există puțini sculptori adevărați ai sufletului, iar dumneavoastră, Maestre, sunteți unul dintre aceștia; sunteți dintre acei oameni care intră în viețile noastre ca o lumină pe scenă: fără zgomot, deloc grăbiți și exact la timp, cu pași simpli, dar hotărâți. Cu inima plină de muzică și cu ochii încărcați de o bucurie în care timpul pare că dansează altfel.

 

Știți?…

 

Sunt oameni care nu fac zgomot când creează,
însă, în urma lor, rămâne o operă de excepție.

Așa sunteți dumneavoastră: un creator cu un nume care cuprinde în el

toată căldura și sensul cuvântului:”împreună”:

• Maestrul Gheorghe Văduva.

Sunteți dintre acei oameni care nu se așează în lumina reflectoarelor,

dar fără de care lumina nu ar avea unde să cadă…

Acei oameni care știu să-i șlefuiască pe alții pentru a străluci…

 

Într-o lume care aleargă, dumneavoastră ați dansat.

Nu pentru aplauze,

Ci pentru că așa vă bate inima:

Într-un ritm de vals, de tango sau cha-cha-cha…

Ne-ați învățat că dansul este, uneori, modul în care sufletul știe să vorbească…

Ne-ați explicat că valsul înseamnă eleganță pentru a putea pluti

Și pentru a face ca sufletul să vibreze la înălțime.

Ne-ați arătat că tangoul înseamnă pasiune și conexiune între parteneri,

Și ne-ați demonstrat că dansul trebuie să transmită profunzimea emoțională…

 

Ați adunat în pașii dumneavoastră tradiții

Pe care le-ți păstrat vii,

așa cum păstrezi o fotografie veche la piept…

Nu pentru imagine,

Ci pentru ceea ce simți atunci când o atingi…

pentru că folclorul nu este doar un costum,

este un fel de a simți – de a simți rădăcinile acestui pământ,

de a simți trilurile păsărilor,

de a simți adierea vântului printre crengi și cântecul frunzelor deasupra râurilor….

Așa, în stil românesc,

păstrat și transmis de la strămoși…

 

Sunt ani care au curs ca o apă limpede prin inima Târgoviștei, purtând în ei zeci, sute, poate mii de oameni care v-au simțit magica atingere: dansatori, muzicieni, copii, visători, toți învăluiți de aceeași vrajă: arta trăită, nu mimată.

Ați fost puntea de legătură dintre trecut și prezent, dintre tradiție și curajul de a fi altfel; între folclorul care respiră adânc și ritmul nou, poate nesigur, dar sincer și tineresc. Prin munca și pasiunea dumneavoastră, ați creat o moștenire vie, un izvor de inspirație din care au pornit generații întregi de artiști, gata să-și urmeze propriul drum, dar mereu păstrând vie scânteia pe care le-ați aprins-o.

 

Ați fost un maestru al pașilor, dar mai mult de atât, ați fost un mentor, un artist care a modelat și a adus la viață talentele celor care au avut norocul să vă întâlnească.

Ați reunit și ați format o familie de artiști, un cerc de pasionați pe care i-ați inspirat și le-ați oferit mai mult decât tehnică – le-ați dăruit puterea de a simți, de a trăi și de a transmite frumusețea dansului prin fiecare gest.

 

Sub privirea dumneavoastră a prins contur formația SENS.

Numele ei n-ar fi avut niciun sens, dacă nu ne-ați fi fost reper; pentru că Formația SENS nu este doar o întâmplare frumoasă – este rodul implicării unui om care a știut să unească ceea ce părea imposibil de legat: stiluri, ritmuri, emoții, orgolii, frici, speranțe, toate atât de diferite, dar pe care le-ați adus la un numitor comun

și le-ați legat într-un nod elegant.

Ne-ați adunat din întâmplări, din vise risipite și începuturi nesigure.

Ne-ați dat un rost.

Ne-ați dat… un..SENS.

Cu magie în suflet ați creat povestea.

Ne-ați privit cu răbdare și ați crezut în fiecare fir de talent,

oricât de firav ar fi fost.

Ați văzut în noi un sunet, o voce, o posibilitate — și ne-ați lăsat să creștem în ea.

Ne-ați întâlnit ca pe niște note disparate, răzlețite pe o partitură neterminată,

dar ați știut să ne așezați în armonie, pe un portativ comun. Cu răbdare.

Cu mână blândă, dar fermă.

Ați fost acel acord rar care nu se uită, dar care rămâne vibrând în suflet,

mult timp după ce tăcerea se așterne.

 

Noi, formația SENS, vă purtăm în gînd,
în fiecare vers cântat,
în fiecare emoție nerostită ….

În sulfet….

 

Vă mulțumim!

 

Pentru că ați fost atunci acolo,
Pentru că sunteți astăzi aici,
Pentru că veți rămâne mereu o parte din SENS-ul nostru.

SENS,

cu dragoste