Anual, în luna octombrie, facem trecerea de la ora de vară la Timpul Legal Român, așa cum este formularea oficială pentru ceea ce majoritatea dintre noi numesc „ora de iarnă”. Întoarcerea ceasurilor cu o oră înapoi are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.
În 2024, trecem la ora de iarnă în noaptea dintre 26 și 27 octombrie. La ora 4:00 dimineața, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, revenind astfel la ora 3:00. Chiar dacă schimbarea implică teoretic o oră în plus de somn, corpul uman poate întâmpina dificultăți în a se adapta la această ajustare bruscă a ritmurilor biologice. Trecerea la ora de iarnă aduce și alte consecințe, inclusiv o scurtare vizibilă a zilelor, care poate avea un impact psihologic și emoțional important.
De ce se trece la ora de iarnă?
Introducerea sistemului de schimbare a orei, cunoscut și sub numele de Daylight Saving Time (DST), a fost inițial o măsură de economisire a energiei și a apărut, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, când țările europene au căutat metode eficiente de a reduce consumul de combustibil și electricitate. Germania a fost prima care a adoptat acest sistem în 1916, urmată de alte națiuni, inclusiv de România. Țara noastră a trecut prima oară la ora de vară în 1932, apoi s-a renunțat la acest obicei în 1940 și a fost reintrodus în 1979.
În ciuda succesului său inițial, scopul principal al DST a fost contestat de-a lungul anilor. Odată cu dezvoltarea tehnologică și eficientizarea consumului de energie, beneficiile economice ale schimbării orei au devenit tot mai puțin evidente. Totuși, mulți continuă să susțină acest obicei, considerându-l o modalitate de a maximiza orele de lumină naturală disponibile în timpul verii și de a încuraja activitățile în aer liber.
Cum combatem efectele schimbării orei asupra sănătății fizice și psiho-emoționale?
Ajustarea orei aduce aduce beneficii practice, cum ar fi mai multă lumină dimineața, dar și provocări, mai ales pentru cei care au un program fix sau pentru cei care se confruntă cu tulburări de somn. Chiar dacă schimbarea implică teoretic o oră în plus de somn, corpul uman poate întâmpina dificultăți în a se adapta la această ajustare bruscă a ritmurilor biologice. Trecerea la ora de iarnă aduce și alte consecințe, inclusiv o scurtare vizibilă a zilelor, care poate avea un impact psihologic și emoțional important. Efectele asupra organismului se resimt ca oboseală, dificultăți de concentrare, insomnie sau somn fragmentat, de asemenea ca depresie dezonieră. Deși corpul uman are o capacitate impresionantă de adaptare, procesul poate dura câteva zile sau chiar săptămâni pentru unii oameni.
Pentru a minimiza impactul negativ al schimbării orei, specialiștii recomandă pregătirea corpului înainte de trecerea la ora de iarnă. Iar un mod eficient de a face acest lucru este prin ajustarea treptată a orei de culcare cu 15-30 de minute mai târziu în fiecare noapte, cu câteva zile înainte de schimbare. De asemenea, se recomandă expunerea la cât mai multă lumină naturală, în special dimineața, pentru că lumina soarelui are un rol important în reglarea ciclurilor biologice.
Facebook
WhatsApp
TikTok
