În ultimii ani, tehnologia deepfake și instrumentele avansate de inteligență artificială au devenit tot mai accesibile, permițând oricui să genereze filmulețe extrem de realiste în care persoane publice par să spună sau să facă lucruri pe care, în realitate, nu le-au spus și nu le-au făcut niciodată. Acest fenomen reprezintă o amenințare majoră în contextul campaniilor electorale, unde manipularea informației poate influența decisiv opinia publică.
Acest lucru se întâmplă în ultimele zile la Găești, acolo unde mai multe filmulețe false create cu instrumente de inteligență artificială răspândesc fake news cu privire la candidatul PSD, Alexandru Iorga. Video-urile au la bază fotografii reale din campania acestuia care au fost animate cu AI. Contactat de Gazeta Dâmboviței, Iorga a precizat că a depus sesizări către autoritățile competente ale statului în cazul acestor imagini. Fake news-ul merge atât de departe încât sunt regizate, cu instrumente avansate de inteligență artificială, fapte penale atribuite în mod fals staf-ului de campanie al candidatului.
Unul dintre cele mai mari pericole constă în viteza cu care astfel de materiale se răspândesc online. Un clip fals distribuit pe rețele sociale poate ajunge la mii de oameni înainte ca specialiștii sau instituțiile de verificare a faptelor să apuce să îl demonteze. În plus, chiar și după ce falsul este demonstrat, impactul emoțional creat inițial poate continua să influențeze percepțiile alegătorilor.
Un alt risc major este erodarea încrederii în sursele de informație. Dacă publicul ajunge să nu mai distingă între adevăr și fals, chiar și mesajele autentice ale candidaților pot fi puse sub semnul întrebării. Această confuzie generalizată slăbește procesul democratic și deschide calea manipulării masive.
Facebook
WhatsApp
TikTok
