Prietenii mei mai tineri împlinesc un an de GAZETĂ… Îi admir pentru strădania lor de a fi cinstiți, de a vă informa corect, de a-și respecta integritatea și moralitatea profesiei lor. Au reușit să câștige mulți cititori, de partea lor, au înțeles cum se face o presă adevărată și, tocmai de aceea, sunt aproape de ei, în fiecare zi de luni. Singurătatea ne apasă pe toți, se plimbă străină prin încăperile umede ale închisorii în care trăim. Cum s-ar putea, prieteni, să fim un Iuda, dacă n-ar exista în toată lumea asta un singur om pe care să-l iubești? Chiar și mătasea hainelor noastre ni se pare răcoroasă. Credeți-mă, în lumea strâmbă în care trăim, chiar și lumina cade în fumul albăstrui de tămâie. Nu vă uitați la ea, ci la marginea cerului care vă intră pe ferestre…
Pe mine continuă să mă uimească ciorile.
Apare, stropită de soare, chiar soarta noastră. Luptă să-și păstreze echilibrul și să nu se clatine în mers. Prietenii mei mai tineri, păstrați-vă echilibrul și nu uitați că oamenii așteaptă GAZETA cu speranța de fiecare zi!
Facebook
WhatsApp
TikTok
