Acum 7 ani, un apel la 112 anunța Iadul. Zeci de ambulanțe urlau disperate pe străzile Bucureștiului. E greu de descris chiar și astăzi ce-a fost acolo și nu cred că mai este cineva care să nu aibă pe retină trupurile întinse pe asfalt, medicii care nu știu ce să facă mai întâi și haosul ce-a urmat.
Printre cei care s-au târât pentru a scăpa din flăcările din Colectiv se numără și târgovișteanul Cristi Filipescu. A supraviețuit, dar chiar și astăzi îi răsună în minte urletele din acea noapte.
„Pierdusem noțiunea timpului si sedat fiind, mă plimbam printre lumi și vieți. Încercam să caut scăparea, trăgeam de mine să mă întorc aici. La un moment dat m-am trezit. Eram imobilizat și nevoit să stau în pat, să nu fac vreo mișcare pentru că putea fi fatala. Plângeam sau eram în suferință. Dar la un moment dat a apărut prima scăpare. Am reușit într-o dimineață să mă uit la mâini și să văd că am degetele întregi și, mai ales, puteam să le mișc. Am reușit să îmi pun muzica. Am simțit cum ușor încep să prind din nou încredere în mine.
După 7 ani am fost pe scenă. Printre emoțiile concertului, au fost și emoțiile astea. Nu le-am spus nimic colegilor mei acum 2 zile. Dar în timp ce cântam eram cu gândul la acea seară fatidică. Mă bucur că vineri am reușit, așa cum am putut eu, să le aduc un omagiu. Prin singurul fapt că am fost pe scenă și am cântat cu gândul la ei. Nu am uitat, dragilor. Nu am uitat când ne chinuiam să ieșim”, a scris Cristi.
Despre povestea lui, puterea de care dă dovadă zi de zi și dragostea lui pentru muzică a vorbit și cu Crina Zamfirescu la Podcastul Oamenii Cetății.
