După 30 de ani se strigă, încă, ” Jos comunismul !”.

După 30 de ani, în România , se strigă, înca, ” Jos comunismul !”.

În dulcele obicei mioritic, încet și dezlânat în aparență, dar bine pus la punct și aplicat, planul de revenire la o „clasă conducatoare, aleși ai poporului” ce au voie ORICE și pot face ORICE fără teamă că pot fi trași la răspundere, încă nu a ajuns la final. Este în derulare.
O dictatură a „bunului plac de gașcă” îmbrăcată în o așa zisă „democrație” , este cea mai periculoasă formă de dictatură!
30 de ani….
30 de ani de luptă continuă cu sistemul bolșevic , cu linia a doua și a treia a aparatului comunist…
30 de ani de lacrimi nesecate din ochii celor ce au pierdut ființe dragi căzute sub gloanțele trase cu știință sau nu …
30 de ani de lipsă de vinovați pentru morții de dupa 22.
30 de ani de bucurie că poți spune ce gândești fara a-ți pierde libertatea…încă.
30 de ani de vise și speranțe „în mai bine”…
30 de ani de dezvoltare dar și de furt și de distrugere.
30 de ani de zbucium ,de încercări , de reușite , de eșecuri ,de bucurii, de tristete, de neîntreruptă dorință.
30 de ani, o generație , o viață de om…
30 de ani!

22 decembrie 1989: ” Jos comunismul…jos comunis…jos comu…jos…”