Doi foști inculpați ai Dosarului Țăndărei dau în judecată statul român și cer despăgubiri de 1 milion de euro

Unul dintre cele mai recente și răsunătoare eșecuri ale justiției din România, Dosarul Țăndărei – în care 25 de inculpați acuzați de «trafic de persoane» au fost achitați de Curtea de Apel Târgu Mureș – ia o întorsătură halucinantă. Doi foști inculpați dau în judecată statul român și cer despăgubiri de 1 milion de euro pentru «dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate», prevăzut de articolul  539 din Codul de Procedură Penală.

Potrivit Ziarului Independent  în urmă cu o săptămână cei în cauză au depus o acțiune comună la Tribunalul Ialomița în care cer statului român daune morale de 1 milion de euro, motivând faptul că arestarea lor preventivă din anul 2010 a fost ilegală. Oficialii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT), structura de Parchet care a instrumentat «Dosarul Țăndărei», au recunoscut public faptul că procurorul care investigat cazul a greșit ancheta. În anul 2010, timp de aproximativ 9 luni, toți cei 25 de inculpați ai cauzei au fost arestați preventiv de Tribunalul Harghita, în baza solicitărilor făcute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). După această perioadă, aceștia au fost lăsați în libertate sub suprave­gherea organelor judiciare locale.

Potrivit sursei citate, se pare că acesta nu va fi singurul proces pe care foștii inculpați ai «Dosarului Țăndărei» îl vor deschide invocând faptul că au fost reținuți ilegal. În perioada următoare, alte acțiuni similare ar urma să fie înregistrate pe rolul Tribunalului Ialomița.

Într-un punct de vedere oficial transmis publici­tății, re­prezentanții Curții de Apel Târgu Mureș au făcut referire la modul deficitar în care procurorul DIICOT a gestionat această anchetă.

«Autorii Rechi­zitoriului s-au limitat la o descriere mai mult decât sumară a activității infrac­ționale, arătând în principal că din probele admi­nistrate sau din de­clarațiile martorilor rezultă infrac­țiunile reținute în sarcina fiecărui inculpat, fără a realiza însă și o descriere amănunțită a acestor acti­vități infrac­ți­onale și a probelor sau declarațiilor pe care se sprijină acu­zarea pentru fiecare inculpat în parte» își exprimă opinia judecătorii mureșeni. De asemenea, procurorii DIICOT au omis să indice în actele de sesizare înaintate instanțelor numele părților vătămate. Totodată, an­chetatorii au propus spre audiere martori plecați în străinătate pentru care nu s-au făcut demersuri în ceea ce privește aducerea în țară pentru a pleda în fața instanței. La toate aceastea se adaugă și confu­zia anchetatorilor cu privire la numărul exact de minori traficați de către inculpați. Deși potrivit Rechizitoriului ar fi fost folosiți în activitatea infrac­țională 224 de minori, în realitate nominalizați în fața instanței au fost doar 74.”

SURSA