În contextul celebrării Zilei Naționale a Greciei, comunitățile elene din România reafirmă, an de an, legăturile istorice, culturale și spirituale care definesc identitatea diasporică elenă. Marcarea a 205 ani de la declanșarea Revoluției Grecești de la 1821 reprezintă nu doar un moment comemorativ, ci și o oportunitate de reflecție asupra valorilor fundamentale care au susținut afirmarea națiunii grecești moderne. Data de 25 martie capătă o semnificație dublă, îmbinând dimensiunea națională cu cea religioasă, prin celebrarea Ziua Națională a Greciei și a cea religioasă „Buna Vestire” , într-o sinteză simbolică a credinței și identității colective.
Activitățile organizate de Uniunea Elenă din România, în colaborare cu cele 20 de comunități membre, evidențiază continuitatea unor repere esențiale: Ortodoxia, limba greacă și cultura elenă. Aceste trei coordonate constituie pilonii unei identități colective care transcende granițele geografice și se manifestă activ în spațiul românesc contemporan.
În cadrul manifestărilor desfășurate la Târgoviște, dimensiunea spirituală a fost inaugurată printr-un Te Deum dedicat eroilor căzuți în lupta pentru libertate, evocând sacrificiul uman care a stat la baza procesului de emancipare națională început în 1821. Momentul liturgic subliniază rolul determinant al Bisericii Ortodoxe în menținerea coeziunii comunitare și în articularea discursului identitar al grecilor din diaspora.
Discursul instituțional a fost reprezentat prin mesajul transmis de Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România, mesaj care a reiterat importanța păstrării tradițiilor și a consolidării relațiilor româno-elene. Totodată, intervențiile academice susținute de cadre didactice au oferit o contextualizare istorică riguroasă a mișcărilor revoluționare desfășurate între 1821 și 1830, perioadă care a culminat cu recunoașterea independenței Greciei în urma Conferința de la Londra din 1832. Aceste alocuțiuni susținute de doamna profesor Carmen Pahonțu, membră a Comunității Elene din Târgoviște, și de profesor doctor Cornel Mărculescu, recunoscut pentru expertiza sa în studierea trecutului familiei Familia Dalles, au evidențiat atât complexitatea procesului revoluționar, cât și sprijinul internațional care a contribuit la constituirea statului grec modern.
Un moment deosebit de semnificativ l-a constituit evocarea personalității Dora Dalles, la 150 de ani de la naștere. Reprezentantă marcantă a unei familii de origine greacă cu impact considerabil în viața culturală și filantropică din România, Dora Dalles simbolizează contribuția elenismului la dezvoltarea societății românești. În acest context, gestul de recunoaștere adresat profesorului Cornel Mărculescu, poate cel mai bun cunoscător al trecutului familiei Dalles, cel care promovează memoria familiei de origine greacă Dalles, așa cum nimeni nu o mai face de multă, nedrept de multă vreme. Astfel, profesorului Cornel Mărculescu i-au fost acordate efigii aniversare ce marchează 145 de ani de relații diplomatice dintre România și Republica Elenă, precum și 35 de ani de la înființarea Uniunii Elene din România, care capătă valoare simbolică, subliniind importanța demersurilor de recuperare și promovare a memoriei istorice.
Dimensiunea cultural-artistică a evenimentului a fost reprezentată prin evoluțiile ansamblurilor de dansuri tradiționale „Parea” și „Illios” , care au ilustrat vitalitatea patrimoniului imaterial elen. Dansul, ca formă de expresie identitară, funcționează în acest context ca un vector de transmitere intergenerațională a valorilor și tradițiilor.
În egală măsură, promovarea limbii grecești, considerată un pilon fundamental al activității Uniunii Elene din România, se reflectă în performanțele educaționale ale elevilor membri ai comunității din Târgoviște. Calificarea acestora la etapele naționale ale competițiilor de profil, precum Olimpiada de neo-greacă și concursul „Dialog cu Timpul și Lumea”, indică nu doar interesul pentru studiul limbii și culturii elene, ci și eficiența strategiilor educaționale implementate la nivel comunitar. Astfel, în cadrul Olimpiadei de neogreacă, faza județeană, trei elevi – Elena Giorgiou, Daria Cîrstea și Eduard Nițoiu – s-au calificat la etapa națională, confirmând nivelul ridicat de pregătire și implicare. De asemenea, în cadrul concursului „Dialog cu Timpul și Lumea”, inițiat de Uniunea Elenă din România și preluat ulterior de Ministerul Educației, opt elevi din județul Dâmbovița s-au calificat la etapa națională, ce se va desfășura la Onești, în contextul declarării anului 2026 drept anul Nadia Comăneci. Competiția, structurată pe trei secțiuni – istorie, creații literare (eseu și discurs) și desen – evidențiază diversitatea formelor de exprimare culturală și educațională.
Integrarea acestor inițiative în cadrul instituțional al Ministerul Educației demonstrează recunoașterea valorii lor la nivel național.
Expoziția organizată în colaborare cu Liceul de Arte Bălașa Doamna, având ca temă „Sub semnul elenismului și olimpismului”, completează dimensiunea interdisciplinară a evenimentului, îmbinând arta vizuală cu reflecția asupra moștenirii culturale grecești și a idealurilor olimpice.
În concluzie, celebrarea Zilei Naționale a Greciei în comunitățile elene din România, și în mod particular la Târgoviște, se constituie într-un demers complex de reafirmare identitară, în care memoria istorică, credința religioasă, educația și expresia artistică converg într-un discurs coerent despre apartenență, continuitate și dialog intercultural.
Facebook
WhatsApp
TikTok
