ortooxacell kiss2022.gif Flax

Dilema ASEAN: Cum pot determina China să devină un partener în problematica Mării Chinei de Sud. Cât de mult contează reacția comunității internaționale împotriva politicii agresive a Chinei din această regiune tensionată

Tribunalul Arbitral APC a emis, la 12 iulie 2016, o sentință prin care respinge cererile de suveranitate ale Chinei asupra zonelor maritime din așa-numita „linia în nouă puncte” (acoperind 80% din Marea Chinei de Sud). În esență, decizia APC, care dădea astfel dreptate solicitărilor Filipene, stipulează că insulele stâncoase plutitoare sau scufundate, care nu pot susține viața normală a unei comunități rezidențiale, cum ar fi arhipelagurile Paracel şi Spratly, nu pot fi considerate caracteristici naturale cu Zona economică exclusivă (ZEE) de 200 de mile marine și o mare teritorială de 12 mile marine. China nu a acceptat însă niciodată decizia dată în urmă cu cinci ani de hotărârea Tribunalului Arbitral. Motivul este unul foarte simplu: revendicarea suveranității asupra aproape întregii Mării Chinei de Sud în limita „liniei in nouă puncte” este considerată ilegală ceea ce vine în contradicție cu politicile expansioniste teritoriale și ecnonomice agresive ale RP Chineze.                                                                              De altfel, imediat după anunțarea Deciziei, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al R.P. Chineze a transmis că aceasta „nu are nici o valoare. R.P. Chineză nu o acceptă, nici nu o recunoște”. De altfel, China nici nu a trimis reprezentant la arbitrajul Tribunalului.

Intimidări în loc de negocieri

            R.P. Chineză nu a respectat până acum Decizia Curții Permanente de Arbitraj, continuând să ia măsuri agresive – inclusiv trimiterea de nave- care au adus la dispute teritoriale cu Filipine, Vietnam si Malaezia.


La venirea sa la putere, în 2016, președintele filipinez Rodrigo Duerte a promovat legături mai strânse cu RP Chineză. Acestă viziune nu l-a ajutat însă cu nimic anul trecut, atunci când a ridicat aceasta problemă în cadrul unei întâlniri cu președintele R.P. chineze Xi Jinping la Beijing. Liderul chinez a reacționat explicit, spunând că „nu își va schimba opinia”. Chiar a mers mai departe pentru creșterea influenței. Pe 22 ianuarie 2021, R.P. Chineză a adoptat Legea Pazei de Coastă, oferind gărzii sale de coastă dreptul de a trage asupra navelor străine în apele revendicate de Beijing. Mai mult, China a emis și o interdicție de pescuit în Marea Chinei de Sud în perioada 1 mai – 16 septembrie în apele care includ o parte din Golful Tonkin și Insulele Paracel din R.S. Vietnam.
Din martie până în mai, R.P. Chineză a trimis peste 220 de nave pentru a opera în clusterul insulei Sin Cowe (insula Sinh Ton) din arhipelagul Spratly. Anterior, R.P. Chineză a aplicat și strategia de utilizare a energiei în Marea Chinei de Sud, desfășurând numeroase activități de control, a adoptat un pachet de legi și a înființat unități administrative pentru zonele pe care le revendică unilateral, extinzând caracteristicile naturale, pe care le ocupă prin recuperare, militarizare, patrularea pentru a descuraja alte țări etc., escaladarea tensiunilor din regiune, atragerea atenției publicului internațional.
Comunitatea internațională, tot mai îngrijorată și mai insistentă
Inițial, China și-a impus politica expansionistă profitând de lipsa de reacție a comunității internaționale. Între timp însă, tot mai multe voci internaționale se fac auzite, în special după decizia Curții Permanente de Arbitraj, mai ales că pretențiile chineze nu țin cont nici de realitatea istorică. Experții spun că Uniunea Europeană (UE) este tot mai interesată și promovează soluționarea pașnică a problemei Mării Chinei de Sud pe baza dreptului internațional pentru a contribui la asigurarea, pe de o parte, a securității, siguranței și libertății de navigație și, pe de altă parte, pentru pacea, stabilitatea și dezvoltarea regiunii și a lumii. Marea Britanie, Franța și Germania (E3) au trimis recent o notă Organizației Națiunilor Unite în care și-au exprimat opiniile comune asupra problemei Mării Chinei de Sud, în conformitate cu dreptul internațional, în special UNCLOS 1982, în care menționau și Hotărârea APC. Acest demers arată o coordonare mai puternică a pozțtiilor comune cu privire la problema Mării Chinei de Sud pentru a crește presiunea asupra R.P. Chineze, precum și pentru a răspunde la reiterarea recentă a secretarului de stat al SUA de conformare a Deciziei APC.
Shekhar Sinha, fost viceamiral al marinei Indiene, a subliniat că Hotărârea APC cu privire la problema Mării Chinei de Sud este una corectă și respectă pe deplin Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 1982 (UNCLOS 1982). De asemenea, el a sperat că părțile implicate vor respecta Decizia și a spus că aceasta a depășit așteptările prin respingerea pretenției R.P. Chineze de „suveranitate istorică” și pretenția „liniei în nouă puncte”.
Într-o conversatie telefonică din februarie 2021 cu omologul său filipinez Hermogenes Esperon, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a reafirmat opinia Guvernului și a președintelui Joe Biden, care recunoaște Hotărârea APC în cadrul UNCLOS 1982 ca fiind definitivă și legală. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că acțiunile R.P. Chineze din ce în ce mai agresive contestă ordinea internațională bazată pe reguli și dăunează libertătii de navigație în Marea Chinei de Sud.

Complicatul drum spre o rezolvare pașnică și importanța ASEAN în stabilitatea din regiune.

Vietnamul a arătat un sprijin activ pentru cazul Filipinelor și a depus o declarație la Curtea Permanentă de Arbitraj. Hanoi și-a afirmat, de asemenea, sprijinul pentru „respectarea deplină” a procedurilor indicate (a proceselor încorporate) în UNCLOS 1982. Pentru a depăși provocările în rezolvarea problemei Mării Chinei de Sud, Vietnam a susținut spiritul dialogului și a promovat cooperarea, dezvoltarea comună și găsirea în comun a solutiilor pașnice la diferentele și litigiile din Marea Chinei de Sud pe baza dreptului internațional.
La sfarsitul anului 2019, Malaezia și-a exprimat la rândul său acordul cu acest document. Reprezentantul Ministerului Indonezian de Externe a a arătat atitudinea împotriva activităților R.P. Chineze citând din Hotararea Curții.În luna februarie 2020, la Conferinţa de Securitate de la Muchen, Germania, ministrul Apărarii din Singapore, Ng Eng Hen, a menționat Decizia APC. A fost o schimbare dramatică de atitudine, pentru că, de obicei, Singapore evita menționarea directă a Deciziei.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media