Citește aici interesanta poveste a Poliției Dâmbovițene

Astăzi se sărbătorește Ziua Poliției Române. Din acest motiv, vă propunem o scurtă istorie a Poliției Dâmbovițene.

În ceea ce priveşte istoricul Poliţiei Române, date certe nu găsim – ca şi în alte domenii – exceptând perioada modernă a României, ceea ce nu înseamnă  că instituţia îşi are izvoarele doar în această perioadă, pentru că, într-o formă sau alta, ea a trebuit să însoţească statul în toate orânduirile cunoscute în istorie, întrucât orice stat are nevoie de ordine internă şi, implicit, de instituţia prin care aceasta să fie asigurată.

Această instituţie este Poliţia, chiar dacă în unele perioade ea s-a intitulat Agie sau Miliţie, după modelul turcesc şi respectiv sovietic.

În oraşul Târgovişte, Poliţia a luat fiinţă încă din vara anului 1831, fiind condusă de polcovnicul Badea Poroineanu în calitate de “poliţmaister” sau “poliţian” , aşa cum este menţionat în documentele vremii, denumirea instituţiei fiind împrumutată din sistemul instituţional occidental.

Atribuţiile Poliţiei sunt fixate în anul 1832 prin Regulamentul de Organizare a Sfaturilor Orăşeneşti, unde se specifică faptul că, în sarcina Poliţiei întra “paza bunelor rânduieli şi ordinea obştii”, eliberarea biletelor de drum pentru locuitorii care vroiau să meargă în alte localităţi, precum şi legalizarea unor acte şi înscrisuri.

De asemenea, au fost stabilite atribuţii şi pe linia organizării pazei de noapte prin paznicii plătiţi de către locuitori (fiecare orăşean trebuia să plătească un om la două săptămâni).

În anul 1847, numărul paznicilor era de 40, comercianţii din centrul comercial plătind ei înşişi paznici pentru paza prăvăliilor proprii.

După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 au fost luate măsuri severe de supraveghere a călătorilor străini . Evidenţa străinilor era ţinută într-un registru special de către Poliţie care lua măsuri ca aceştia să părăsească oraşul după expirarea termenului prevăzut în paşaport.

În anul 1854, în subordinea Poliţiei oraşului Târgovişte se aflau patru epistaţi a celor patru sectoare ale oraşului: roşu, galben, verde şi albastru atribuţiile lor constând în supravegherea paznicilor de noapte şi aducerea la îndeplinire a unor măsuri poliţieneşti.

La cele cinci bariere instalate la limita oraşului (Bucureşti, Piteşti, Câmpulung, Suseni şi Podul Mihai Vodă) funcţionau câte un căpitan şi un ajutor, aceştia fiind la rândul lor în subordinea Poliţiei.

De-a lungul timpului,  sarcinile poliţiei târgoviştene s-au diversificat şi, dintr-un opis al dosarelor constituite în anul 1861, aflăm că în subordinea şi răspunderea sa intră: serviciul de stingere a incendiilor, personalul celor cinci bariere ale oraşului, întocmirea catagrafiei, aducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătoreşti, rezolvarea unor pricini dintre locuitori (bătăi, certuri), încasarea amenzilor, înmânarea de citaţii, supravegherea alegerilor, aplicarea sechestrului judiciar, supravegherea respectării regulamentelor de construcţie  pentru clădiri şi împrejmuiri, precum şi închisoarea oraşului.

Personalul Poliţiei oraşului Târgovişte era format dintr-un şef, un ajutor, patru epistaţi, un îngrijitor al temniţei, doi dorobanţi călare, trei dorobanţi pedeştri, un căprar de dorobanţi şi un şef al biroului sevitorilor. Sediul instituţiei consta dint-o singură încăpere dotată cu o masă, un dulap, călimări, scaune şi un dulap pentru  arhivă, iar în perioada 1860-1864 a purtat denumirea de Prefectura Poliţiei Oraşului Târgovişte.

La 22 ianuarie 1949, prin Decretul Prezidenţial nr 25 s-a înfiinţat Miliţia. Institiţia făcea parte din cadrul Ministerului de Interne şi avea drept scop menţinerea ordinii publice pe teritoriul ţării, asigura munca paşnică, securitatea personală a cetăţenilor şi apărarea bunurilor statului şi ale poporului. Fostele secţii au căpătat denumirea de circă de miliţie şi, în general, şi-au păstrat aceleaşi efective. Treptat însă, se vor face o serie de noi încadrări aşa că, începând din anul 1950, aproape toate cadrele vechi din poliţie, cu o vastă experienţă, vor fi înlocuite cu persoane noi, unele dintre acestea neavând nici o pregătire în domeniu.

O altă schimbare majoră s-a realizat în toamna anului 2002 odată cu demilitarizarea Poliţiei Române şi cu înlocuirea gradelor militare cu grade profesionale. De atunci, Poliţia Română se află într-un proces de modernizare şi reformare legislativă, structurală şi operaţională. La începutul anului 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, rolul Poliţiei Române s-a lărgit, fiind necesar să asigure o mai mare profesionalizare şi sincronizare cu poliţiile altor state.