Bulgarii târgovișteni și-au scos și anul acesta caii în cartierul Matei Voievod al municipiului Târgoviște, unde au marcat cea mai longevivă sărbătoare a orașului – Paștele cailor (Tudorița). O sărbătoare care marchează începutul sezonului agricol, în urmă cu ani, calul fiind principalul aliat al agricultorilor locali.
An de an, numărul cailor din cartier scade, iar sărbătoarea ține pasul cu vremurile. Dacă în urmă cu mai mulți ani, caii treceau prin probe de îndemânare, fiind animale folosite în gospodărie, anul acesta concursul a fost unul de frumusețe, majoritatea participanților având caii scumpi, pe care îi țin de plăcere.
Istoria comunității de bulgari târgovișteni începe în 1851, când un număr de 57 de familii bulgăreşti au plecat de la Băleni de pe moşia marelui ban Grigore Baleanul după ce şi-au achitat datoriile către proprietar. Răscumpărându-se, au venit ca oameni liberi şi au cumpărat terenuri la Târgoviște.
De-a lungul anilor, cu diferite prilejuri, bulgarii din Mahalaua sârbeasca şi-au dovedit deplina lor recunoştinţa față de tara şi poporul care le-a oferit adăpost.
Astfel, cu prilejul războiului de independență din 1877, însufleţiţi de idealul de libertate naţională pentru care lupta armata română pe teritoriu țării lor natale, “sârbii” din marginea Târgoviştei au dăruit însemnate cantităţi de zarzavaturi pentru aprovizionarea armatei, din care unele s-au vândut pe piaţa şi s-au transformat în bani care au avut aceeaşi destinaţie. De asemenea, din aceeaşi mahala se dădeau pentru rechiziţii 47 de cai, un sacrificiu destul de mare pentru ei, dacă ne gândim că pentru ocupaţia lor, grădinăritul, caii erau indispensabili.
La fel s-au comportat şi în războiul din 1916-1918, dar și în cel de-al Doilea Răzoi, când un mare număr de “sârbi” din mahalaua Târgovişte şi-au dat viata pentru pământul patriei adoptive.
În 1940, potrivit dispoziţiilor mareşalului Antonescu în legătură cu aplicarea Tratatului cu Bulgaria de la Craiova şi a acordului pentru schimbul de populaţie, s-a hotărât ca nici un cetăţean de origine etnică bulgară să nu mai rămână pe teritoriu, romanesc. Se întocmiseră liste cu bulgarii care locuiau în oraş şi urmau sa plece. Autorităţile locale au făcut intervenţii ca aceşti bulgari să nu fie expediaţi peste Dunăre, ei fiind furnizorii principali de zarzavaturi pe piaţa oraşului. Plecarea lor ar fi perturbat aprovizionarea oraşului. S-a revenit asupra dispoziţiilor şi bulgarii au rămas pe loc.
„Vreau să felicit organizatorii și sunt bucuros că pot să particip din nou la această sărbătoare. Naționalitatea, religia, limba maternă sunt lucruri importante mai ales pentru comunitățile mici, așa cum suntem noi. În mod special spun asta la Târgoviște unde comunitatea bulgară este cunoscută drept sârbi. O ironie a istoriei a făcut acest lucru necesar în trecut, dar nu mai este necesar acum și oamenii își pot declara liber identitatea.
Sunt deputatul comunității bulgare și spun cu toată responsabilitatea că statul român pune la dispoziție resurse numeroase pentru a ne păstra identitatea, iar noi, în schimb, dăm această diversitate prin obiceiuri proprii, prin limba, prin identitatea noastră ca bulgari ai României. Pentru că asta suntem, bulgarii României și ar fi normal, ar fi bine, că acest lucru sa se reflecte și la recensământul populației.” a declarat pentru Gazeta Dâmboviței, deputatul comunității bulgare, Gheorghe Nacov.
Toate comunitățile bulgărești au sărbători prin care marchează începutul anului agricol. La Târgoviște tradiția e dusă mai departe prin grija Asociație Zaedno a bulgarilor târgovișteni. ” Este din ce în ce mai greu sa poți ține un animal și la nivelul la care sa poată participa la un concurs. Dar am văzut dorința mai mare din partea oamenilor de a participa, dorința să iasă după lock dawn. Vor că lucrurile sa revină la normal” a precizat Marian Costache, președintele asociației Zaedno.
Că în fiecare an, sărbătoarea s-a încheiat cu un spectacol folcloric la care au luat parte pe lângă ansamblurile dâmbovițene și un ansamblu de bulgari bănățeni.
Facebook
WhatsApp
TikTok
