Boboteaza sau Botezul Domnului este sărbătorită în fiecare an pe data de 6 ianuarie. Boboteaza încheie perioada sărbătorilor de iarnă şi este momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Este ziua în care Ioan Botezătorul l-a botezat pe Iisus Hristos pentru sfințirea creației. Preoții din toate comunitățile oficiază slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, acesta fiind un moment pregătit atent de clerici și așteptat de credincioși. Cu Agheasma mare, oamenii își stropesc casele și animalele, iar restul apei sfințite o păstrează în sticle pentru leac. În anumite comune sau orașe, tinerii se întrec să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa înghețată. Se spune că cel care reușește să o aducă la mal, va avea parte numai de bine tot anul și va fi ferit de boli.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. După botezul lui Hristos, s-au deschis cerurile, iar Duhul lui Dumnezeu s-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, în timp ce Tatăl a spus: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am Binevoit”. Botezul primit de către Mântuitor are și un alt scop: Epifania, arătarea Sfintei Treimi, momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia. Această zi, în tradiția populară, mai este numită și Sărbătoarea Iordanului, o sărbătoare dedicată purificării apelor și naturii.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează
Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic.
Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei. Iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În Ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.
Tot în ajunul Bobotezei 2023, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi 2023, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion.
În această zi, de obicei, este foarte frig. De aici este cunoscută și expresia “gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de bogăție pentru tot anul care urmează.
Potrivit tradiției, de Bobotează creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu. Toate acestea au rol de curățare și de îndepărtate a răului. După ce au ținut post, pe masă se așază 12 feluri de mâncare pentru a fi sfințite de preot. După ce alimentele au fost sfințite, o parte se dau animalelor din gospodărie, pentru ca acesta să fie ferite și protejate de boli.
Sărbătorea Botezului Domnului, la Catedrala Mitropolitană din Târgoviște
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon va săvârși mâine, 6 ianuarie 2023, cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului, Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Târgoviște, iar, după aceea, pe platoul din fața sfântului locaș, va oficia slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare). Credincioșii sunt așteptați începând cu ora 8.30, la această sărbătoare, la finalul căreia vor putea primi Sfânta Agheasmă.
Facebook
WhatsApp
TikTok
