Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis vineri, 23 ianuarie, o avertizare publică după ce pe platformele de socializare a început să circule intens un videoclip care arată o presupusă confruntare violentă între un preot și un jandarm, în interiorul unei biserici.
Potrivit autorităților, imaginile nu surprind un eveniment real, fiind fie manipulate, fie generate integral cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Incidentul din biserică” nu a existat
Clipul, realizat cu un nivel ridicat de realism, prezintă un jandarm în uniformă implicat într-un conflict cu un preot, într-un decor care sugerează un lăcaș de cult. Scenariul a fost conceput astfel încât să provoace reacții emoționale puternice și să alimenteze tensiuni sociale sau religioase.
MAI a transmis clar că nu a existat nicio intervenție a forțelor de ordine într-o biserică și că imaginile nu au legătură cu vreo acțiune reală desfășurată de structurile ministerului.
„Imaginile care circulă în spațiul public sunt false și nu corespund niciunui eveniment real”, au precizat reprezentanții MAI, care fac apel la cetățeni să manifeste prudență înainte de a distribui astfel de materiale.
Pericolul deepfake-urilor: dezinformare cu impact emoțional
Specialiștii avertizează că tehnologia deepfake a ajuns la un nivel care permite crearea unor videoclipuri extrem de convingătoare, capabile să inducă în eroare publicul larg. În acest caz, folosirea a două simboluri cu încărcătură emoțională puternică – Biserica și uniforma forțelor de ordine – nu este întâmplătoare.
Scopul unor astfel de materiale este generarea de reacții rapide, distribuiri masive și comentarii inflamatorii, care pot afecta încrederea publică în instituțiile statului și pot crea percepția unor abuzuri inexistente.
Cum pot fi recunoscute materialele false
Reprezentanții MAI și ai Poliției Române recomandă cetățenilor să verifice cu atenție informațiile înainte de a le distribui, mai ales în cazul conținutului video viral. Printre semnalele de alarmă se numără:
-
inconsecvențe vizuale, precum mișcări nefirești ale feței sau mâinilor;
-
lipsa confirmării din partea surselor oficiale sau a mass-media acreditate;
-
distribuirea exclusivă pe canale neoficiale sau conturi anonime.
Autoritățile subliniază că orice incident real care implică forțele de ordine este comunicat transparent prin canalele oficiale și îndeamnă publicul să nu contribuie la răspândirea dezinformării.

sursa foto: ziare.com




Facebook
WhatsApp
TikTok

































