În cadrul primei etape pe 2016 a programului TOP 28 – topul cuceririi celei mai înalte cote din fiecare țară a Uniunii Europene, montaniarzii dâmbovițeni grupați în cadrul Asociației Chindia Jurasic Park și-au propus „atacarea” vârfului Carrauntohill (Irish:Corrán Tuathail)(1038 m), vârf aflat în zona sud-vestică a insulei în lanțul munților Macgillycuddy’s Reeks. Întregul program al expediției a fost făcut ținând cont de existența în Irlanda a unui „cap de pod”, de prezența și disponibilitatea asigurării sprijinului din partea unui vechi membru al Chindiei, a lui Alexandru Coroliu, stabilit de aproape 15 ani în zonă.
Ținând cont că în toate etapele anterioare „dinozaurii” au dus la înălțime simbolurile Municipiului Târgoviște, plecarea oficială a fost făcută din Salonul florentin al Primăriei Târgoviște, prilej cu care domnul Cristian Daniel Stan, Primar interimar, a înmânat echipei de montaniarzi Stema municipiului și un exemplar din Enciclopedia orașului Târgoviște, carte care a fost dată, cu o simbolică dedicație, familiei Coroliu.
Plecarea s-a făcut în data de 13 aprilie 2016, cu o cursă low-cost, pe ruta București – Dublin, iar la destinație am fost preluați de Alex Coroliu cu care am plecat imediat spre colțul de sud al insulei, spre comitatul (județul) Kerry, întrucât vârful se află la peste 400 kilometri de aeroport. Pe drum, am oprit să ne refacem forțele și să mâncăm la un local cu specific irlandez condus de… un maramureșean. Binențeles, palinca a fost din partea casei…După aproape 4 ore de mers pe autostradă sau pe alte drumuri naționale, ajungem la Douglasha House (o pensiune în sistem Bed & Breakfast din zona Dromin Fossa), aleasă special în apropierea zonei de acces de a doua zi. Echipa completă a acestei ture a fost următoarea: Nicu Posta, Ileana Bocanciu, Ionel Glodeanu, Nini Stan și Alex Coroliu.
După un mic dejun consistent, urmează apropierea de munte (aprox.15 kilometri parcurși cu mașina) și intrarea în traseul montan de la altitudinea de aproximativ 150 metri. O potecă largă, amenajată printre ziduri de piatră și peste pâraie de munte, ne conduce într-o largă căldare glaciară, printre lacurile Callee (Lough Callee) și Gouragh (Lough Gouragh) unde ne refacem forțele cu ceva energizante și apă proaspătă din multiplele izvoare. Vremea este frumoasă, vârful se vede în depărtare, iar forma sa tronconică confirmă unul din numele sale: „Inverted sickle”- secera inversată. Urmează un urcuș abrupt (dar nepericulos) pe Devil’s Ladder (Scara Diavolului) și, după trei ore de ascensiune, ajungem în șaua de sub vârf, la aproximativ 750 m. Urmează asaltul final, o pantă prelungă plină de lespezi de gresie și petice de zăpadă, iar după alte 45 de minute de urcare, prin ceață și lapoviță, atingem cea mai înaltă cotă a Irlandei, vârful Carrauntoohil (1038 m), al 18-lea vârf cucerit în cadrul Top 28.
Bucurie mare, fotografii de grup sau individuale cu simbolurile Târgoviștei, ale României, ale Uniunii Europene, ale sponsorilor alături de crucea metalică înaltă de 5 metri fixată pe acest vârf încă din anul 1976. Urmează câteva momente simbolice: Alex Coroliu primește Diplomă de Membru de onoare, iar Ionel Glodeanu și Nini Stan completează, la cota maximă, Cererea nr. 1, respectiv 2 de înscriere ca Membri activi ai noii asociații juridice, ai Chindiei Jurasic Park.
În ciuda vremii potrivnice, ne propunem să atacăm și al doilea vârf din masiv, vârful Beenkeragh (Irish: Binn Chaorach, adică „peak of the sheep”- vârful oii)(1010 m), aflat pe creasta nordică. Din fericire, o pancartă recent instalată ne avertizează că abordarea vârfului pe această variantă este periculoasă. Roca umedă și vremea ploioasă ne determină să renunțăm și să căutăm alte soluții. Începem coborârea tot pe latura vestică, iar palele de vânt încep să alunge norii aducători de ploaie. Decidem să atacăm a treia cotă ca înălțime, vârful Caher (Irish: Cathair or Cathair na Féinne, adică „stone fort of the Fianna„- stânca lui Fiann – războinic medieval)(1001 m).
Atingem și acest vârf, iar un nou val de ploaie ne alungă spre casă. Urmează o coborâre mai greoaie (pantă accentuată, rocă umedă) tot pe Devil’s Ladder, iar după 8 ore de trekking revenim la mașină și ne îndreptăm spre locul de cazare. După o scurtă pauză necesară pentru revigorare, ne propunem să intrăm în atmosfera zonei luând cina la un bar clasic irlandez. Meniul este unul special: bere roșie, mâncare pe bază de miel, salată condimentată puternic, prăjitura casei.
Irlanda este o țară specială, oamenii sunt extrem de ospitalieri, iar peisajele pe care le-am văzut în zilele următoare ne-au rămas întipărite în memorie.
Vom reveni cu informații și imagini.
Nicolae POSTA,
Președinte Chindia Jurasic Park
Facebook
WhatsApp
TikTok
