Dacă pentru cei mai mulți dintre noi Revelionul este deja o amintire, mii de sârbi, moldoveni și ucraineni își vor spune mâine seară „La mulți ani”.
În noaptea de 13, spre 14 ianuarie, aceștia vor sărbători trecerea în noul an, chiar dacă mulți dintre ei au mai sărbătorit și pe Stil Nou intrarea în 2016. Obiceiul sărbătoririi Anului Nou pe 14 ianuarie începe, însă, să se piardă, așa cum am aflat de la studenta târgovișteancă Teodora Ursu, care spune că în Moldova, de câțiva ani încoace, Anul Nou se sărbătorește în stil mare pe 1 ianuarie. Crăciunul rămâne, însă, sărbătorit pe 7 ianuarie de către moldoveni.
„Noi serbăm așa, Anul Nou pe 1 ianuarie, Craciunul, pe 7 ianuarie. De când sunt eu născută, nu se sărbătorește anul nou pe 14, însă avem o tradiție interesantă: pe 1 ianuarie sărbătorim Anul Nou în mod normal, iar pe 14 Anul Nou pe rit vechi, doar că doar ca pe rit vechi nu-l mai așteptăm așa ca pe rit nou la 12:00, să ciocnim cu șampanie. E mai mult cu vorbă„. -Teodora Ursu
În satele din Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat. Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodariei.
Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, organizează şi un spectacol în centrul satului. Tinerii cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.
Un alt moment spectaculos este dansul căluţilor. Aceştia sunt grupaţi în cete, conduse de un căpitan. Masca căluţilor este împodobită cu panglici, zurgălăi, ciucuri de lână, beteală şi mărgele. Jucătorul poartă costumul popular şi un chipiu. La finalul dansului, fetele sunt luate la joc.( http://jurnaluldenordvest.ro)
În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi.
Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi şi Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris.
Negaţi de Biserica de Stil Nou şi prigoniţi de autorităţi, clericii care au ales să păstreze vechiul calendar au fost nevoiţi să părăsească bisericile şi mănăstirile. Centrul credinţei de stil vechi a rămas Mănăstirea Slătioara din Suceava, locul în care în fiecare an se adună mii de credincioşi.
foto: arhivă personală Teodora Ursu
Facebook
WhatsApp
TikTok
