Eugen Marinescu este inginer horticultor şi purtător de cuvânt la Direcţia Agricolă Dâmboviţa de 16 ani, un agricultor activ în localitatea Voineşti, unde locuieşte, şi cântă încă de mic. Pasiunea sa este moştenită din familie, de la mama sa, profesoară, şi tatăl, preot. Despre pasiunea sa pentru muzică şi invitaţiile permanente la posturile de televiziune şi la diferite evenimente, unde este sufletul petrecerii, Eugen Marinescu ne-a povestit în următorul interviu:
-De când aveţi pasiunea pentru muzică?
-Tatăl meu a fost preot, mama profesoară. Mama a studiat vioara şi a avut o activitate artistică deosebită în localitatea Izvoarele, având diferite formaţii. Eu am fost implicat în aceste activităţi, am şi dansat, după care am început să şi cânt. Am studiat canto la Şcoala Populară de Arte, am participat la concursuri, printre acestea Steaua fără nume. M-am pregătit pentru canto clasic cu maestrul Octav Enigărescu, care mă vedea deja june de operetă. Nu am luat însă examenul la Conservator şi am început să cânt muzică pop cu diferite trupe prin Bucureşti. Am trecut apoi la muzica depetrecere la care am şi rămas, pentru care mi se pare mai de suflet.
-Cum se îmbină viaţa de inginer horticultor cu cea de artist?
-Nu este greu să le îmbin, pentru că îmi plac, însă timpul este prea puţin. Deja mă pregătesc să scot un CD pentru prieteni. De la tata am moştenit şi talentul de a scrie versuri şi deja am vorbit cu maestrul Stelian Apostol pentru câteva piese pe care mi le va compune dumnealui.
-Care este artistul dumneavoastră preferat?
-George Hazgan, pentru că mă apropii de timbrul lui vocal.
-Vă moşteneşte vreunul dintre copii talentul?
-Da, dar nu cântă. Am dus-o pe fata mea la o emisiune tv, dar a fost foarte emotivă şi nu a reuşit să se afirme. În plus, ambii au joburi care le solicită mult timp. Fata este avocat, iar băiatul este informatician.
Interviurile Gazetei: Ioan Morar, directorul Camerei Agricole Dâmbovița, are acasă peste 50 de tablouri pictate în timpul liber
Daca nu te descoperea frumoasa ta sotie Iolanda ,erai un amarat de inginer si acum. Copiii intradevar doi frumosi ,destepti si cuminti.Dar si aici tot din cauza mamicii.Te pup Genule.Vecinul de sub tine.