SUBSTITURI – Dana NEACȘU: Episodul doisprezece

                       Pentru  Ticuţǎ– pentru cǎ a fost  şi  Paul-Mircea –pentru cǎ   n-a știut…

                                     „Nothing human disgust me unless is unkind, violent.”

(Hannah, in The Night of the Iguana)

                                                               Când te naști ți se dau

                                                           două șanse: să fii fericit

                                                                 ori să te sinucizi.

                     Majoritatea le ignorăm pe amândouă.

 

 

                       Castor  si  Polux  sau  despre  frumusetea  incestului (II)

 

 

P. a venit mai tirziu in clasa. Nu l-am gasit acolo, ci dupa ce B. si-a interpretat monologul in varianta originala, cineva a sunat la usa de la intrare si apoi a urcat cu zgomot scarile de lemn si a batut la usa studioului. Andy avea o regula, daca cineva tocmai era pe scena, usa de la intrare in studiou nu se deschide, char daca asta ar insemna sa stea afara o jumatate de ora persoana respectiva. Dar eu am tresarit, fiind foarte tense si am deschis repede usa, ca asteptind o scapare din micul infern unde si risul si plinsul sint interzise ca subminind autoritatea. Andy a strigat “you” si m-am simtit vizata, si m-am oprit din actiune abia dupa ce am reusit sa intrerup pretentia de activitate artistica din sala si Andy nu mai avea nici un motiv sa nu deschida el insusi acea usa, ceea ce si facu. P intra radios si umplu spatiul atirnind gol printre hainele agatate de spinarile celor prezenti, ma zareste ca fiind o fata noua, imi intinde mina si se prezinta nu din incheietura miini, ci din inima P., ii iau mina si foarte condensat ii spun “Are vreo importanţă?”, cu accentual pe “vreo”. El imi zimbeste

            “Da”

            “Atunci de ce nu Clara?”

            El repeta politicos ca pentru a-mi memora pronuntia corecta, “Esti Dana”, eu raspund “Dana” si mica ceremonie a privirii in ochi pentru a ne cunoaste intentiile a luat sfirsit.

            Am zimbit amindoi si ne-am indepărtat.

            Pe Castor l-am ascultat cum respira pe saltea intins, paralel cu mine. In studiou se intindeau intotdeauna doua rinduri de saltele, iar studentii stateau cu capetele la mijloc si picioarele spre pereti, de-a latul salii formind doua siruri de corpuri paralele. Castor respira cu zgomot, asa cum cerea Andy si mi se parea retinut bolnavicios, nu-mi dau seama ce anume, ca si cum ai avea T.B., iti vine sa tusesti, dar iti cenzurezi tusitul, schimbindu-i sonorotitatea de frica sa nu fie auzit de vreun expert, deci doctor sau bolnav, respectiv ruda de bolnav, pentru a nu fi la rindul tau identificat ca purtator de virus inflorit. Cumva se ferea cum japonezii se spune ca-si feresc sentimentele de privirea celor din jur, iar intre corp si suflet, pentru ei expunerea sufletului ar semana cu un striptease de cultura vestica.

            Castor iesea din anonimat tocmai prin incercarea sa molcom disperata de a parea la fel cu ceilalti, de a produce un zgomot asemanator cu cei din jur, nu cu B., pentru ca geamatul lui era atit de unic, incit a-l imita insemna fie sa-l caricaturizezi, fie sa-i impartasesti boala, dar incerca tot posibilul sa stea chiar in umbra zgomotului unei femei–Ofelia. Astfel ca per total, cind m-am asezat pe saltea sa respir cu zgomot, eliminid orice tensiune din corp, orice memorie de durere sau de bine sau de ambitie inclestata, am fost navalita asurzitor de catre o tonalitate de gemete de durere in viata. Trei palme de intensitati diferite mi-au acoperit urechea asteptind gestul crestin de a-ntoarce, la cerere, si pe celalalta. Si ambele au fost umplute cu help-uri si ajutor! ca atunci cind inainte sa se inece, viitorul inecat mai incearca din toate fortele un strigat catre confratii care nu se gasesc la distanta necesara pentru a fi eficienti, si viitorul inecat stie acest lucru dar inconstient sau dorind sa aiba puterea sa creeze el insusi propriul sau element de sustinere striga; nu pronunta cuvintul de care ti-e frica, si mai ales nu-l scrie, ca-ci se va implini, spune o superstitie orientala a carei reciproca nu este niciodata valabila, spune o alta superstitie fatalista.

***

            Castor isi acoperea voluntar o identitate, imprumutind o alta, sau incerca sa revina la ceea ce odata renuntase sa fie cu toata forta, pentru ca mai mult imi parea ca traia intr-un vis de protectie, imi parea ca s-a educat sa fie conventional si poate ca nu vroia sa fie in umbra lui O. dar nu se mai putea debarasa de obiciei. Poate vedeam reversul unui fenomen ce se desfasurase cu mult inainte in sensul intuit mai sus, poate ca aveam in fata mea un pinocchio care se lupta sa redevina om, adica din carne cu suport osos si singe in vene. Parea ca nu cu mult timp in urma descoperise resturi de la o mincare de demult, care inca ii mai persistau printre dinti, in pofida periatului regulat de doua ori pe zi cu periuta de dinti electrica si in pofida obiceiului sau de a se scobi printre dinti, intr-un masaj modern cu dental floss, care, ca si fumatul de mahorca, Carpati, Marasesti sau Popular, obicei daca nu-l practici in cerc de consumatori ai aceluias tip de produs risti sa fii catalogat ca puti ori ca feminitatea nu se confunda cu mirosul de tutungerie proasta, dupa cum la fel risti sa te lasi de fumat pentru totdeauna.

            C. nu era genul de barbat curtat in genunchi de femei, dupa cum nu era genul de barbat care sa-si scoata pistolul in apararea onoarei vreunei femei, insa femeile se dadeau in vint dupa el, inclusiv O. Despre P. se putea povesti viril urechilor cu prejudecati fiind brunet cu mustata si par cirliontat.

            Castor se intoarse pe insula abia in anul urmator iarna, sarind peste o vacanta mare de vara. Cind Polux venea cu posta si se oprea sa intrebe despre el, i se spunea invariabil ca nu-i treaba nimanui sa se preocupe de viitorul lui Castor. Oricum bastonul nu mai vizita fortat gradina, bunicul si bunica incepusera sa iasa in larg cu iahtul, inviind ca prin farmec dupa zeci de ani de mumificare, si risete se auzeau de pe veranda cu vedere la ocean, se susotea chiar ca bunicul va cumpara un alt avion LAKE AMPHIBIUM, iar in afara de o fata care facea curat in casa de doua ori pe saptamina, in bucatarie gatea cu placere batrinul. De la Castor primeau cu regularitate vederi trimise din campus de catre o femeie, probabil his room mate, care semna invariabil Sincerely, O.-F. Abia mai tirziu au aflat ca in campus camerele sint cu un singur pat iar O.-Felicia este iubita lui, adica cei doi isi petrec o multime din timpul lui Castor dedicat studiului universitar facind dragoste si folosind mai toti banii trimisi de pe insula prin mandat postal pentru five o’clock tea pentru prezervative. O.-Felicia avea un scris suav si atit de persuasiv, ca bunicul s-a simtit dator sa faca o vizita nepotului in campus sa inteleaga mai bine care-i sint perspectivele si necesitatile orale.   Si a aflat ca O.-Felicia este responsabila cantinei si ca la inceput ii pastra mincarea calda in cuptorul cu microwave, apoi ii retinea mai mult decit pretul pentru toate articolele alimentare cumparate pe la caseria 1 unde avea ea acces, si cind contul ei la banca s-a rotunjit i-a oferit lui Castor un ceai infuzie de seminte de mac pe care Castor l-a terminat in camera lui cu un singur pat de marime twins, pentru o singura persoana, stind pe burta goala si chioraind a O.-Feliciei, iar camera era plina de obiecte de cauciuc in forma cilindrica atit de murdare si degustator inestetice, incit a oftat profund din rarunchi si a intrebat-o ce cauta amindoi in camera aceea de bordel. Atunci a intrat in camera bunicul cu bastonul si a ris, cea mai ris batrinul ca Neptun inaltindu-se din spuma marii, si a iesit apoi din camera spunindu-i lui Castor ca sa-l urmeze dupa ce isi trage perechea de chiloţi jockey de la glezne peste fese. O.-Felicia a facut o criza mimata de isterie rusinoasa, cum ca si-ar fi pierdut reputatia de virgina in fata lumii intregi, acum dupa terminarea razboiului rece, si dezmembrarea uniunii sovietice si atacul itempestiv prin boicot economic intensiv asupra lui Fidel si a familiei sale neemigrata si inca in viata. Bunicul a auzit-o de afara si i-a propus o bargain, ce o barja, a intrebat O.Felicia, vrind sa arate ca are cunostinte de geografie fluviala, ce valurile Dunarii valsati de acolo, intrati si vedeti ce va face bulgarele de aur la facultate, unde-l toaca toate curvele de la cantina pardon, l-ar toca, de n-as fi eu ca sa am grija sa salvez ceva bani pentru intemeierea viitoarei noastre familii. Bunicul nu mai rezista si intra in camera, Castor inca mai pastra chilotii sub genunchi, dar era acum in picioare si parea nemiscat ca un rasarit de soare.

            “Foarte bine,” zise batrinul nearuncind bastonul in nici o directie, “mergem cu totii imediat acasa si aranjam problema.”

            “Nu pot sa-mi parasesc serviciul,” spuse O.-Felicia, fara compensatie.

            “Okidoki, banii furati de la timpit iti apartin.”

            Si cu totii au plecat in toiul iernii pe insula. Bunicul pilota.

            Pe aeroportul insulei i-a intimpinat masina postei condusa de Polux. Polux cumparase pentru tinarul cuplu un carucior si doua rinduri de hainute, unul rosu si altul albastru.

            “Alt timpit,” ii zimbi larg printre dinti batrinul.

            O.-Felicia isi asuma un mers cracanat de gravida respectabila si toti pornira cu camionul postei spre vila. Acasa ii astepta o masa copioasa, chips cu tomato (rosie) salsa, ca aperitiv tequila, ca primul curs, la alegere chicken (pui) fajitas (clatite) sau cheese (brinza) enchiladas (clatite). Tinerilor necastoriti li s-a cintat refacere deplina si cit mai curinda, li s-au oferit doua camere separate si diametral opuse ca locatie in arhitectura casei, iar Polux a fost insarcinat cu respectarea embargoului asupra prezervativelor si altor anticonceptionale, dupa cum si a incetarii oricarui contact intre Castor si O.-Felicia. Problema a urmat curind in zilele urmatoare, deoarece a plouat mai tot timpul cu fulgere si cu tunete, cu totii au stat in casa in paturi, cu tendinte de generozitate, de a fi doi cite doi sau mai multi la un loc.

            Nu a fost vina nimanui cind in patul lui Castor s-au strecurat si Polux si O.-Felicia, nu a inscenat nimeni ca fesele lui Castor sa fie dorite si atinse in somul adinc al acestuia de cei mai apropiati prieteni ai sai in acelasi timp, si iarasi nimeni nu a inscenat ca sa nu existe nici un fel de gelozie intre ei. Castor probabil ca dormea tun si nemiscat din motive de rusine ca bunicul l-a surprins cu ceea ce lumea identifica sub numele de slot/putaine/curva. De ce oare un tinar inocent si neviciat ca el a avut atit de putin noroc? Cum oare se impart favorurile intre oameni pe pamint, si cine le imparte, Dumnezeu, Dumnezeul musulmanilor, al crestinilor ortodoxi, al catolicilor, al adventistilor sau baptistilor, ca sa nu pomenesc de Dumnezeul evreilor si al celor din tribul hutu si tutsi. Care Dumnezeu separa desteptii de prosti, uritii de frumosi, impotentii de virili, heterosexualii de bi- si homosexuali, curvele de fecioarele de-a pururi marii si care este criteriul de demarcare? Cum il atingi pe Dumnezeu cu vreo rugaminte, cum ajungi oare la el, daca el decide toate astea, sau cine altcineva ar fi desemnat sa indeplineasca aceasta functie? Caci mai bine speri ca odata si odata rugamintea ti-e ascultata de vreunul dintre acesti Dumnezei decit sa intelegi urlind ca ceea ce vrei n-are raspuns ori ca ce raspuns se va gasi va fi vremelnic si cu valoare numai daca deja admis de cei multi si cu drept de vot.

            Castor nu-si mai aducea aminte altceva din ceea ce visase, nici daca avusese contact sexual cu prietenii sai, daca-i placuse, daca ejaculase, daca ei se certasera peste fesele lui, in diagonala sau daca adormisera toti trei epuizati de atita amoralitate intr-un singur pat de pe o insula in Atlantic. Castor nu s-a dat jos din pat pentru micul dejun, dar cei doi i-au adus mincare la pat si cu dragoste frateasca i-au dat sa manince cu lingurita de la gura la gura. Castor ii privea minunindu-se pe cei doi cit de bine se inteleg si ce cuplu minunat formeaza, incit s-a auzit propunindu-le sa se casatoreasca si el sa le fie nas. Cei doi au sarit ca arsi, sa ne casatorim, fara tine? Cum fara mine, si eu voi fi prezent ca nas la cununie. Si O.-Felicia impreuna cu Polux au suris cu subinteles unul la altul si au fost convinsi ca in marea sa educatie de copil bogat, Castor a invatat cum sa rezolve lucrurile fara sa le spuna pe nume.

            Si s-a infaptuit nunta celor doi prieteni pe mosia bunicilor lui Castor fericiti si mindri ca solutia gasita de nepotul lor este cea dorita si de ei. Toti dansau si erau fericiti. Iar Castor era invitat la dans cind de mire cind de mireasa, si amindoi il strigau nasul aici nasul acolo, nasul la mijloc si cind a fost sa se plece in luna de miere pe coasta Mǎrii Negre in Bulgaria pentru mai multi ani sa conduca un restaurant cumparat ca dar de nunta de bunic, si biletul one way cu liniile aeriene bulgare era doar pentru doua persoane– O-Felicia si Polux–fericirea tinerilor casatoriti a fost udata cu lacrimi si indaratnicie si amenintari cu blesteme, si iar a intervenit Castor spunindu-le ca va petrece fiecare vacanta de vara, jumatate pe insula, jumatate ca oaspete al finilor sai, si se facu in sfirsit liniste.

***

     Ca de fiecare data Andy a intervenit si le-a sugerat celor doi sa imbunatatesca scena cu exprimarea directa a unui raport de forta intre cei doi viitori parteneri homosexuali, si le-a dat o sfoara din cele de care te spinzuri de grinda[1] sau te inhami la o caruta de care sa se tina si sa traga de

ea cind au o replica ce le stabileste ascendenta asupra celuilalt si sa slabeasca din strinsoare cine pe cine conduce. Si au inteles ca Andy vroia o relatie bazata pe un joc in forta, de dominare si de cistigare a unei pozitii superioare in raport cu cea a partenerului-adversar. Si au interpretat scena conform acestei indicatii si au reusit din nou.

            La sfirsitul primei interpretari am izbucnit spontan si neorchestrat in aplauze, aproape cu lacrimi in ochi, fiind surprinsa de maturitatea si eleganta jocului lor simplu, natural si adevarat. Nu asteptam sa fiu martora unui happening in acel studiou cumva sordid si predestinat ratarii. Insa tot ce este predestinat cu siguranta sa fie nu se implineste. Iar ratarea tuturor celor de acolo nu se putea realiza pentru acelasi motiv. C. si P. mi-au intarit firea optimista si neincrederea in reguli si in predestinari. Cindva ii voi vedea pe o scena adevarata culegind aplauze de la foarte multi admiratori.