Da
am trecut
prin brațele tale
ca prin
tranșeele
stalingradului.
Și mă pregătesc
să-mi încep cu
distincție
viața de
după viață.
Să scriu un poem
scurt și trist
ca o labă.
rodica
Rodica era
cea mai mărunțică
fetiță in clasă.
Negricioasă.
Probabil
țigancă.
Nici nu-i crescuseră
încă țâțele.
Într-o zi,
pe la opt ani,
am încercat
să facem amor,
dar eu nu știam,
vai,
cum se
procedează
exact.
Acum la bătrânețe
e la fel ca-n
copilărie.
Sexul devine
o
problemă grea de algebră
și
fără soluție.
bocet pentru don juan
In adolescență citeam
memoriile lui casanova
cu voluptatea cu
care mănânci un
pepene galben.
O invidiam pe piticania de
lautrec pentru că avusese
3000 de femei.
Visam că mă strecor în
culcușul lui jeanne duval
pe care baudelaire
nici măcar nu era în stare
s-o penetreze cum trebuie.
Că fac dragoste cu
olympia lui manet.
Că o strâng în brațe
pe marilyn monroe
cu disperarea bețivului
care descoperă că mai are-n pahar
doar un deget de băutură.
Visele mele erotice
semănau cu niște
cârpe de praf.
Doamne, și ce-am mai plâns
când am aflat (dintr-o
povestire de capek)
că don juan era impotent
și că nu se culcase de fapt
cu nici o femeie!
penitență
Hai
să ne aruncăm
la gunoi
toate hainele
și să ne facem
doar două
pardesie
negre și lungi
pentru rarele
noastre
ieșiri în oraș.
Ele vor fi
cămășile
noastre de
penitență.
vrăjitoarea
Are tot felul de
retorte și eprubete
din care
stârnește,
încălzindu-le doar
cu respirația ei
flăcări de toate
culorile
pe care apoi și
le pune
la pălărie
ca să
seducă bărbații.
Pentru mine
a ales
azi
o flacără de
culoarea
smaraldului.
tocmai de asta
Ai dreptate :
chiar şi atunci
când ne sărutam
ca nebunii
pe o bancă din cişmigiu
între buzele noastre se ivea uneori
o pată mică de
igrasie,
iar pe sticlele ochelarilor tăi
apărea
o pulbere roşiatică.
Și acum
încerci să mă consolezi:
“Nu te îngrijora, dragule.
Tocmai de asta
a fost inventată
hârtia igienică”.
ofertă
Mi s-a propus
să mă-nsor
cu-o poetă
de 60 de ani.
O să-mi facă
ciorbă de
perișoare,
sarmale,
o să-mi
maseze
picioarele
și nici măcar
nu va trebui
să dormim împreună.
scrisoare
„Vreau să fac cu tine
ce face
primăvara cu cireșii”
(pablo neruda)
Vântul
crud de
aprilie
a fost totdeauna
prietenul
meu.
Acum e
aprilie.
Fă din mine
ce face
primăvara
din cireșiii bătrâni.
Și
nu mă iubi.
messenger
Uneori
între cuvintele tale
sunt pauze lungi
care
parcă-mi retează
arterele de
la mâini.
Ca să ajungă la mine
cuvintele tale
trebuie să treacă
prin niște dune
mari de nisip
aproape cât everestul
Facebook
WhatsApp
TikTok
