ortooxacell kiss2022.gif Flax

Școala și provocările ei dincolo de educația la clasă! Școala incluzivă, școala pentru toți!

anghelÎn cadrul rubricii din Gazeta Dâmboviței, Școala și provocările ei!, în care lectorul universitar dr. Gabriela Alina Anghel vă va prezenta problemele cu care se confruntă școala într-o societate aflată în continua schimbare, astăzi este abordată tema școlii incluzive.

În societatea postmodernă, discursul asupra educației evidențiază de fiecare dată nevoia realizării unui proces instructiv educativ în condițiile respectării principiilor nediscriminării și egalității de șanse a tuturor educabililor, a unicității și demnității fiecărei persoane. Realitatea socială demonstrează faptul că sunt identificate opinii discriminatorii în raport cu integrarea în învățământul de masă a copiilor cu nevoi speciale de educație Aceștia de cele mai multe ori sunt considerați elevi ,,incomozi” și fără perspective clare de integrare socioprofesională. La nivelul simțului comun, sintagma ,,cerințe educaționale speciale”, oferă explicații într-un cadru limitat, mai exact al acelora care fac obiectul prezenței dizabilității, a defectului sau incapacității unei persoane. Acești copii sunt percepuți ca fiind ,,copii cu handicap”. Această titulatură are un puternic efect de stigmatizare și etichetare. Sunt multe situații și multe persoane adulte care resping posibilitatea ,,alăturării” în clasă și la clasă a elevilor ,,normali” cu cei ,,speciali”. Motivele invocate sunt diferite: contaminare, influență negativă, regres școlar, asociere negativă ș.a. Stigmatizarea și respingerea unor astfel de copii se justifică în contextul inconsistențelor de ordin valoric în educația maselor cu privire la om, la sensul devenirii lui – ,,Omul nu este, ci devine om” (J. P. Sartre) , de valorizare a tuturor persoanelor indiferent de statutul social, de capacitatea de funcționare intelectuală și individuală.

Dar ce reprezintă ,,Școala Incluzivă?” Care sunt determinanții funcționali ai acesteia?

Discursul despre școala incluzivă preocupă întreg spațiul european și nu numai. La nivel internațional au existat numeroase intervenții ale diferitelor organizații care militează pentru drepturile copiilor și care au permis semnarea unor acorduri cu privire la recunoașterea și sprijinirea drepturilor copiilor cu dizabilități.

,,Unui copil, cu dizabilităţi fizice sau psihice, trebuie să i se asigure o viaţă deplină şi decentă în condiţii care să-i garanteze demnitatea, să-i promoveze autonomia şi să faciliteze participarea activă a copilului în comunitate” (Articolul 23(1), ONU, Convenția pentru Drepturile Copilului).

În Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități (2006) se reiterează importanța respectării principiului egalității de șanse și se subliniază importanța recunoașterii accesului la educație și implicit la școala incluzivă.

,, Statele participante recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa în mod egal cu ceilalţi la viaţa culturală […], de a avea şansa de a-şi dezvolta şi utiliza potenţialul creativ, artistic şi intelectual, nu numai în beneficiul propriu, ci şi pentru îmbogăţirea întregii societăţi; […], de a se asigura că legile care protejează drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră nerezonabilă şi discriminatorie pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi la materialele culturale […], pentru recunoaşterea şi sprijinirea identităţii lor lingvistice şi culturale, inclusiv pentru limbajul semnelor şi cultura persoanelor cu deficienţe de auz […], de a participa, pe baze egale cu ceilalţi, la activităţi recreative, de petrecere a timpului liber şi sportive […], copiii cu dizabilităţi au acces egal cu ceilalţi copii în ceea ce priveşte participarea la jocuri, activităţi recreative şi de timp liber, activităţi sportive, inclusiv la activităţile care se desfăşoară în sistemul şcolar.” (Articolul 30).

Pentru cazul Romania, integrarea în învățământul de masă a copiilor cu CES este un obiectiv al educației pentru toți. In ciuda acestui deziderat, integrarea în învățământul de masă este amplu comentată, mulți dintre profesori considerând faptul că este destul de dificil să realizezi un proces instructiv educativ de calitate în școala incluzivă atât timp cât nu sunt asigurate condiții care să sprijine calitatea (clasele de elevi sunt suprapopulate, curriculum ,,stufos”, patologia dizabilității complexă, planurile personalizate de intervenție sunt absente sau implementate deficitar, lipsa de intervenție a echipelor pluridisciplinare, părinți care nu recunosc nevoia de cerințe educative speciale la proprii copii, neprofesionalizarea sistemului educațional, pattern-uri ale unor mentalități vechi, închistate si obosite ale unor adulți egoiști, subfinanțarea sistemului educațional, politici educaționale deficitare ș.a).   În Norvegia, dreptul la educație specială îl au elevii care nu participă sau nu pot beneficia în mod satisfăcător de activitatea de predare în învățământul de masă. Structura cursurilor oferite trebuie să fie realizată în așa fel încât să aducă beneficii adecvate lor în raport cu ceilalți elevi și în raport cu obiectivele educaționale realiste pentru aceștia. Elevii care primesc educaţie specială au același număr total de ore de predare ca și ceilalți elevi. In Anglia, copiii au cerințe educaționale speciale  sunt considerați acei copii care au dificultăți de învățare și este nevoie de furnizarea unei educații speciale. Se consideră dificultate de învățare atunci când: au o mai mare/semnificativă dificultate de a învăța comparativ cu majoritatea copiilor de aceeași vârstă sau au o dizabilitate care îi împiedică să beneficieze de facilitățile educaționale oferite de școală pentru copiii de aceeași vârstă. Un copil are o „dificultate de învățare”, în cazul în care acesta are o dificultate semnificativ mai mare în procesul de învățare decât majoritatea copiilor cu vârsta lui sau se confruntă cu deficiențe care îl împiedică să facă față curriculumului general prevăzut pentru vârsta sa. Elveția, pledează de asemenea pentru școala incluzivă- școala pentru toți. Astfel copiii si tinerii care nu au împlinit vârsta de 20 de ani și care locuiesc în Elveția, au dreptul la servicii speciale de educație în următoarele condiții: anterior învățământului obligatoriu, dacă se poate stabili că dezvoltarea copilului este limitată sau există riscul de afectare a dezvoltării în viitor și dacă cerințele din școală generală sunt greu de atins de copil fără un sprijin suplimentar, sau  în timpul învățământului obligatoriu când s-a stabilit că perspectivele de dezvoltare și educație sunt limitate și este nevoie de un suport educațional  special. În Suedia, nu există o definiție proiectată pentru sintagma ,,cerințe educative speciale”. Astfel, educația se bazează pe principiul ”școala pentru toți” și se concentrează pe accesul la o educație pentru toți. Acest lucru înseamnă că elevii care au nevoie de suport special să nu fie tratați diferit față de ceilalți elevi și drepturile lor să nu fie specificate separat. Este obligația școlii ca să descopere nevoile elevilor. Polonia de asemenea ne oferă o conceptualizare a școlii incluzive. Astfel, educația pentru copiii cu nevoi speciale se referă la copiii și tinerii cu dizabilități de dezvoltare. Estonia este țara care apreciază cerința specială educațională și din perspectiva supradotării intelectuale sau performanțelor elevului prin comparație cu vârsta sa biologică. Astfel, elevii cu cerințe educative speciale  sunt: elevii cu talent remarcabil, cu dificultăți de învățare sau de comportament, cu probleme de sănătate.

Educația pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale ia în calcul respectarea principiului egalității de șanse la educație pentru toți.

,,Copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului” (Maria Montessori).

 

Școala și provocările ei dincolo de educația la clasă! Violența asupra copilului

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media